Un producător de baterii vrea să construiască în Europa o fabrică de 8 miliarde de dolari

Producătorul taiwanez de baterii ProLogium Technology a selectat patru ţări europene – Franţa, Germania, Polonia şi Marea Britanie – pentru o fabrică de baterii de litiu în stare solidă în valoare de 8 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, firma ar trebui să aibă o capacitate de 120 de gigawaţi oră pentru a alimenta vehiculele electrice şi să angajeze mii de persoane, scrie Reuters.

Fabrica va fi construită pe parcursul următorului deceniu.

Bateriile cu stare solidă ar putea schimba regulile jocului pentru vehiculele electrice, deoarece ar trebui să fie capabile să stocheze mai multă energie, să se încarce mai repede şi să ofere o siguranţă mai mare decât bateriile litiu-ion lichide, contribuind la accelerarea renunţării la maşinile alimentate cu combustibili fosili.

Anul trecut, ProLogium a strâns 326 de milioane de dolari în ultima sa rundă de finanţare, care a inclus investiţii de la Primavera Capital Group, SoftBank China Venture Capital şi alţii. ProLogium şi Mercedes-Benz dezvoltă împreună baterii cu semiconductori, iar producătorul german de automobile premium a investit în producătorul de baterii.

#ProLogium Technology #vehicule electrice #baterii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.