Un producător de mere din Republica Moldova a spart gheața! A livrat primul camion de mere într-o țară scandinavă

Piața care „ieri” era doar o destinație spre care ținteam, „astăzi” devine accesibilă datorită calității fructelor și perseverenței membrilor noștri. Ștefan Bitlan și-a livrat primul camion de 2o de tone de mere în Suedia. Este vorba de merele Granny Smith.

Parteneriatul comercial cu importatorul suedez a fost stabilit în cadrul expoziției Freskon de la Salonic, Grecia, participarea în cadrul căreia a fost posibilă datorită Proiectului USAID Moldova Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (Dezvoltăm Moldova Rurală), Western NIS Enterprise Fund și Agenția de Investiții/Invest Moldova Agency.

„Din cerințe mai specifice, au fost solicitate lăzi de 13 kg cu alveole și a fost nevoie de certificări GLOBALG.A.P. și GRASP”, își împărtășește experiența Bitlan.

Merele cu sticker-e “Moldova – taste makes the difference” vor fi comercializate în rețelele de magazine și la piețele locale din Suedia.

În luna martie a acestui an, Moldova a exportat puțin peste 19 mii de tone de mere. Aceasta este mai mult decât cifra din februarie (aproape 15 mii de tone), dar semnificativ mai mică decât nivelul mediu din martie din ultimii cinci ani (aproximativ 25 mii de tone), arată datele EastFruit.

În premieră, merele din Republica Moldova au ajuns în rețelele de magazine și canalele de distribuție din Suedia în luna aprilie. O companie din țara noastră a livrat în Suedia două camioane de mere din soiurile Granny Smith și Golden Delicious.

În martie 2022 – cea mai dificilă a războiului din Ucraina au fost exportate aproximativ 11 mii de tone, în aceeași lună a anului 2021 – aproape 19 mii de tone, 2020 – 27 mii de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#camion #mere #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.