La aproape doi ani de la angajamentul public al autorităților privind facilitarea construcției cheiurilor temporare pe râul Prut, proiect considerat vital pentru exporturile Republicii Moldova, inițiativele rămân complet neimplementate. În analiza sa, economistul Iurie Rija arată că blocajul nu este tehnic, ci instituțional: deși cadrul legal a fost modificat în 2023, iar mediul privat este pregătit să finanțeze și să opereze infrastructura, aprobările sunt blocate sistematic de autoritățile de mediu și de control.
În iunie–august 2023, Parlamentul a adoptat două seturi de modificări legislative menite să simplifice construcția cheiurilor temporare pe Prut și Nistru. Guvernul a reconfirmat public atunci angajamentul de a debloca proiectele, în contextul presiunilor logistice generate de războiul din Ucraina și al necesității de a crea alternative la transportul rutier supraîncărcat. Cu toate acestea, începând cu 2024, Ministerul Mediului a continuat să respingă solicitările oficiale ale exportatorilor de cereale, în pofida demersurilor repetate și a interpretărilor juridice care confirmau lipsa oricăror impedimente legale.
Unul dintre cele mai avansate proiecte aparține unui operator economic care, încă din 2022, a cerut autorizarea unui chei provizoriu pe terenul său, pe segmentul inferior al Prutului. Potrivit lui Rija, investitorul dispune de flotă proprie, infrastructură, echipamente specializate și resursele necesare pentru lansarea imediată a operațiunilor. Locația propusă respectă integral regulamentele Agenției Navale și ale Guvernului. Cu toate acestea, avizările au fost blocate succesiv de Apele Moldovei, Moldsilva și Poliția de Frontieră, ceea ce a dus la imposibilitatea deschiderii cheiului și la anularea sau suspendarea a zeci de contracte comerciale.
Efectele economice sunt deja vizibile: operatorul a fost nevoit să-și relocalizeze navele în portul Galați și să plătească costuri ridicate de andocare în porturi din afara Republicii Moldova. „Avem un cadru legal permisiv și un sector privat dispus să investească, dar instituțiile administrative se opun în mod sistemic. Este pierdută o oportunitate strategică”, notează economistul.
Rija subliniază că deschiderea unui chei provizoriu la Câșlița-Prut ar reprezenta o soluție imediată pentru fluidizarea exporturilor agricole și reducerea costurilor logistice. Transportul naval este unul dintre cele mai eficiente și ecologice moduri de transport, esențial în Uniunea Europeană pentru mobilitate durabilă, reducerea emisiilor și integrarea în lanțurile logistice internaționale. Deși Nistrul nu poate fi utilizat în prezent din cauza situației geopolitice regionale, Prutul rămâne o rută accesibilă, cu potențial exploatabil imediat.
În trecut, pe Prut erau transportate până la 1 milion de tone de mărfuri anual. Navigația a fost afectată de sedimentare, obstacole naturale și lipsa lucrărilor de întreținere. Cu toate acestea, Rija afirmă că revenirea Prutului în circuitul logistic nu necesită dragaje masive, ci doar lucrări țintite în zone critice — lucrări pe care operatorii privați sunt dispuși să le finanțeze fără implicarea bugetului de stat.
Mai mult, economistul menționează că pontoanele de acostare permit lansarea rapidă a cheiurilor temporare, fără investiții hidrotehnice complexe. Astfel de soluții sunt compatibile cu Strategia de Mobilitate 2030 și cu Planul Național de Aderare, care promovează transportul multimodal și durabil.
În același timp, Portul Giurgiulești – utilizat strict pentru import-export – nu valorifică rolul de hub de transbordare între nave maritime și nave mici pentru transportul pe Prut. O modernizare în acest sens ar reduce presiunea asupra rutelor rutiere și ar diversifica opțiunile logistice ale țării.
O altă problemă majoră ține de degradarea sectorului naval: pe Prut și Nistru sunt înregistrate 63 de nave, dar niciuna nu poate fi exploatată din cauza stării tehnice, iar din 651 de nave înscrise în registrul fluvial din 2003 până azi, doar 6 operatori sunt rezidenți ai Republicii Moldova. „Avem un potențial istoric și logistic uriaș, dar complet nevalorificat”, avertizează Rija.
La finalul anului 2025, proiectul cheiurilor temporare rămâne suspendat, în pofida cadrului legal, interesului investitorilor și presiunilor sectorului agricol. „Deblocarea acestui proiect ar deschide rute logistice noi, ar reduce costurile de transport și ar spori competitivitatea exporturilor Moldovei. Fiecare lună pierdută menține agricultorii și operatorii logistici în dezavantaj competitiv”, conchide economistul.
