Într-un discurs înregistrat video adresat națiunii, Vladimir Putin a recunoscut că războiul pe care l-a declanșat la 24 februarie nu a decurs așa cum și-ar fi dorit. Chemând aproximativ 300.000 de rezerviști să lupte pe ceea ce el a numit un front de 620 de mile și abandonând obiectivul inițial de demilitarizare și „de-nazifizare” a întregii Ucraine, a recunoscut ceva ce a negat în mod constant: realitatea din câmpul de luptă și rezistența tot mai mare a națiunii ucrainene unificate.

Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, într-un discurs de miercuri, care a reamintit cât de ușor se poate extinde războiul din Ucraina, și-a dublat amenințarea nucleară, a acuzat Occidentul că încearcă să „distrugă” țara sa și a sugerat că ucrainenii sunt simpli pioni ai „mașinăriei militare a Occidentului”.

Dar Vladimir Putin încolțit este Vladimir Putin în cel mai periculos moment al său. Aceasta a fost una dintre lecțiile de bază ale tinereții sale dificile, pe care a preluat-o din reacția furioasă a unui șobolan pe care l-a încolțit pe o scară în ceea ce era atunci Leningrad. Discursul său a inversat deodată un război de agresiune împotriva unui vecin într-unul de apărare a „patriei”, o temă care rezonează cu rușii. A avertizat Occidentul în termeni fără echivoc – „nu este o cacealma” – că încercarea de a slăbi sau de a învinge Rusia ar putea provoca un cataclism nuclear.

„Rusia a câștigat războaiele sale defensive împotriva lui Napoleon și a lui Hitler, iar cel mai important lucru pe care Putin l-a făcut aici, din punct de vedere psihologic, a fost să afirme că și acesta este un război defensiv”, a declarat Michel Eltchaninoff, autorul francez al cărții „Inside the Mind of Vladimir Putin”. „A fost un război agresiv. Acum este apărarea lumii rusești împotriva încercării occidentale de dezmembrare, scrie New York Times.

Rusia din mintea lui Putin

Acel „Russkiy Mir”, sau lumea imaginată, impregnată de o anumită esență rusă inalienabilă, a crescut în dimensiune în timp ce Putin a sugerat în discurs că arsenalul nuclear al țării ar putea fi folosit pentru a apăra zonele din estul și sudul Ucrainei capturate de la începutul războiului.

Vladimir Putin a declarat că Rusia va sprijini referendumurile privind viitorul a patru regiuni din Ucraina. Această metodă, descrisă  de președintele Franței, Emmanuel Macron, drept „simulacru” de referendumuri, a fost folosită în Crimeea în 2014 pentru a justifica anexarea rusă.

Pare probabil ca referendumurile din Donețk și Luhansk, în est, și din Kherson și Zaporoje, în sud – pe care Statele Unite și aliații occidentali le-au denunțat ca fiind voturi „simulate” – să ducă, de asemenea, la anexarea rusă. În acest moment, un atac ucrainean  asupra orașului Kherson din sud, capturat de Rusia la începutul războiului, ar putea fi considerat, în opinia Rusiei, un atac pe teritoriul rusesc, justificând o ripostă nucleară. O contraofensivă ucraineană este acum în curs de desfășurare în regiunea Kherson, iar înalții oficiali ucraineni au promis să recucerească orașul.

Amenințarea nucleară

„Dacă integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, vom folosi, desigur, toate mijloacele de care dispunem pentru a apăra Rusia și poporul nostru”, a declarat Putin.

Discursul său, care poate fi, desigur, o cacealma, în ciuda negării sale, a pus totuși în fața Occidentului o dilemă care a fost inerentă politicii sale de la începutul războiului: Cât de departe poate merge sprijinul militar și logistic intens al Ucrainei – efectiv totul, mai puțin trupele NATO pe teren – fără a declanșa o confruntare nucleară?

A fost, de asemenea, o încercare de a diviza Occidentul înaintea unei ierni care se anunță grea, cu inflație și costuri energetice în creștere. În timp ce administrația Biden nu pare prea interesată de diplomație în acest stadiu, Franța, Germania și Italia caută în continuare „dialogul” cu Rusia pe care Emmanuele Macron l-a menționat în discursul său de marți la Națiunile Unite, un dialog considerat necesar, a spus el, deoarece „căutăm pacea”.