Un segment al centurii Chișinăului reabilitat cu viteaza melcului! Câte 1,6 km pe an

Prima porțiune din drumul de ocolire a municipiului Chișinău a fost deschisă, astăzi, pentru circulație. Sectorul are o lungime de 6,6 km, patru benzi de circulație, două intersecții cu sens giratoriu și circa 90 de indicatoare rutiere instalate, fiind reabilitat cu suportul Băncii Europene de Investiții. Totodată, au fost restabilite cinci podețe existente și construite alte cinci podețe noi.

În cadrul ceremoniei de dare în exploatare, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că în programul de acțiuni al Guvernului este prevăzută construcția și modernizarea mai multor drumuri naționale: ,,Voi menționa aici doar câteva dintre aceste proiecte importante – drumul Otaci-Soroca-Arionești, drumurile de ocolire a orașelor Cimișlia și Vulcănești. Vom continua și construcția centurii Chișinău, pe celelalte segmente ale acestui proiect vor fi construiți încă 17 kilometri de drum”.

În total, centura Chișinăului are 6 sectoare, cu o lungime de aproximativ 90 de km. Prima licitație pentru construcția centurii Chișinău a fost făcută încă anul 2014, dar procesul de realizare a fost blocat timp de mai mulți ani. Finalizarea acestui proiect va reduce fluxul de transport de mare tonaj care tranzitează orașul, astfel încât se vor diminua ambuteiajele și se va micșora gradul de poluare a aerului.

Lucrările de reabilitare a drumului de ocolire au fost inițiate la sfârșitul lunii septembrie 2019, fiind efectuate în asociere de către companiile locale Rutador SRL și Lusmecon SA. Antreprenorii și-au asumat angajamentul de a finaliza integral reparația centurii către sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Reabilitarea segmentului este finanțată din sursele Băncii Europene de Investiții, care a acordat Guvernului Republicii Moldova un împrumut de circa 9,9 milioane de euro.

De notat că inițial contractul de reabilitare a acestui segment a fost semnat cu firma bulgară Patstroy JSC de către Ministerul Transporturilor, încă în septembrie 2015, iar lucrările urmau să fie încheiate în ianuarie 2018.

Lucrările au fost stopate după ce, în aprilie 2017, ministrul de atunci al Transporturilor, Iurie Chirinciuc a fost reținut, fiind bănuit într-un dosar de corupție legat de reparația acestei porțiuni de drum și condamnat ulterior la un an și patru luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centura #reabilitare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.