Un segment al centurii Chișinăului reabilitat cu viteaza melcului! Câte 1,6 km pe an

Prima porțiune din drumul de ocolire a municipiului Chișinău a fost deschisă, astăzi, pentru circulație. Sectorul are o lungime de 6,6 km, patru benzi de circulație, două intersecții cu sens giratoriu și circa 90 de indicatoare rutiere instalate, fiind reabilitat cu suportul Băncii Europene de Investiții. Totodată, au fost restabilite cinci podețe existente și construite alte cinci podețe noi.

În cadrul ceremoniei de dare în exploatare, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că în programul de acțiuni al Guvernului este prevăzută construcția și modernizarea mai multor drumuri naționale: ,,Voi menționa aici doar câteva dintre aceste proiecte importante – drumul Otaci-Soroca-Arionești, drumurile de ocolire a orașelor Cimișlia și Vulcănești. Vom continua și construcția centurii Chișinău, pe celelalte segmente ale acestui proiect vor fi construiți încă 17 kilometri de drum”.

În total, centura Chișinăului are 6 sectoare, cu o lungime de aproximativ 90 de km. Prima licitație pentru construcția centurii Chișinău a fost făcută încă anul 2014, dar procesul de realizare a fost blocat timp de mai mulți ani. Finalizarea acestui proiect va reduce fluxul de transport de mare tonaj care tranzitează orașul, astfel încât se vor diminua ambuteiajele și se va micșora gradul de poluare a aerului.

Lucrările de reabilitare a drumului de ocolire au fost inițiate la sfârșitul lunii septembrie 2019, fiind efectuate în asociere de către companiile locale Rutador SRL și Lusmecon SA. Antreprenorii și-au asumat angajamentul de a finaliza integral reparația centurii către sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

Reabilitarea segmentului este finanțată din sursele Băncii Europene de Investiții, care a acordat Guvernului Republicii Moldova un împrumut de circa 9,9 milioane de euro.

De notat că inițial contractul de reabilitare a acestui segment a fost semnat cu firma bulgară Patstroy JSC de către Ministerul Transporturilor, încă în septembrie 2015, iar lucrările urmau să fie încheiate în ianuarie 2018.

Lucrările au fost stopate după ce, în aprilie 2017, ministrul de atunci al Transporturilor, Iurie Chirinciuc a fost reținut, fiind bănuit într-un dosar de corupție legat de reparația acestei porțiuni de drum și condamnat ulterior la un an și patru luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centura #reabilitare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.