Un stat din America de Nord ia o măsură surprinzătoare: Acceptă plata cu ruble rusești în magazine și restaurante

27 Mai 2023, 06:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 06:34 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de război. Acum însă, un stat din America de Nord, Cuba anunță că va accepta plata cu ruble rusești în magazinele și restaurantele din țară.

Trei bănci din Rusia au decis să-și deschidă filiale locale în Cuba, iar cardurile MIR rusești au început din martie 2023 să poată fi folosite la bancomatele cubaneze, permițând retrageri de numerar, dar și convertirea rublelor în peso, moneda locală, potrivit Rio Times Online.

Sistemul de plată MIR rusesc, care utilizează carduri emise în Rusia, pot fi acceptate la plăți și în Vietnam, Coreea de Nord și în alte țări foste republici sovietice, precum Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Oseția de Sud și Abhazia.

MIR a fost conceput în 2014, când Rusia s-a confruntat pentru prima dată cu un val de sancțiuni în legătură cu încorporarea peninsulei Crimeea, un teritoriu din Europa de Est cu 2,4 milioane de locuitori.

Platforma a apărut după ce companiile de servicii financiare americane Visa și MasterCard au restricționat tranzacțiile cu unele bănci din Rusia la acea vreme, iar în decembrie 2015 au început să fie emise cardurile. Ulterior, după începerea războiului din 2022, Visa și MasterCard s-au retras din Rusia.

Vicepreședintele guvernului rus, Dmitri Chernyshenko, a spus că se așteaptă ca „foarte curând, cu cardurile rusești, să poți plăti în magazine, cafenele și restaurante” din Cuba.

Anunțurile vin în contextul intențiilor de relansare a relațiilor bilaterale dintre Moscova și Havana, cu posibilitatea deschiderii de legături maritime și portuare directe și oferta făcută de guvernul cubanez Rusiei de a folosi terenul din țară timp de 30 de ani pentru închiriere.

Cu câteva zile în urmă, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a recunoscut problemele legate de importurile de alimente și combustibili pe care le suferă țara. „Ne costă mai multă muncă să achiziționăm în timp coșul cu alimente și avem un coș asamblat pe baza importurilor”, a spus el presei insulei.
ONU estimează că Cuba, țară din America Centrală cu o populație de 11 milioane de locuitori, importă aproximativ 80% din alimentele pe care le consumă. Țara suferă de penurie de alimente și de o inflație a alimentelor de 75% anual, în martie 2023, potrivit Oficiului Național de Statistică și Informare (ONEI), în ciuda diferitelor măsuri de promovare a producției naționale și a Legii suveranității alimentare.

Din ianuarie 2022 până pe 19 mai 2023, peso-ul cubanez a pierdut 61% din valoarea sa față de dolar și a devenit astfel a patra cea mai devalorizată monedă din lume, după dolarul din Zimbabwe, bolivarul venezuelean și lira libaneză, potrivit raportului de monitorizare a monedelor anunțată de economistul și profesorul universitar Steve Hanke.

Rubla nu este departe; de la începutul anului, a pierdut 16% din valoare față de dolar (80,16) și 13% față de euro (86,35). Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL) estimează că economia cubaneză va crește cu 1,5% în 2023, în scădere de la 2,0% în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!