Un stat din America de Nord ia o măsură surprinzătoare: Acceptă plata cu ruble rusești în magazine și restaurante

După începerea invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de război. Acum însă, un stat din America de Nord, Cuba anunță că va accepta plata cu ruble rusești în magazinele și restaurantele din țară.

Trei bănci din Rusia au decis să-și deschidă filiale locale în Cuba, iar cardurile MIR rusești au început din martie 2023 să poată fi folosite la bancomatele cubaneze, permițând retrageri de numerar, dar și convertirea rublelor în peso, moneda locală, potrivit Rio Times Online.

Sistemul de plată MIR rusesc, care utilizează carduri emise în Rusia, pot fi acceptate la plăți și în Vietnam, Coreea de Nord și în alte țări foste republici sovietice, precum Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Oseția de Sud și Abhazia.

MIR a fost conceput în 2014, când Rusia s-a confruntat pentru prima dată cu un val de sancțiuni în legătură cu încorporarea peninsulei Crimeea, un teritoriu din Europa de Est cu 2,4 milioane de locuitori.

Platforma a apărut după ce companiile de servicii financiare americane Visa și MasterCard au restricționat tranzacțiile cu unele bănci din Rusia la acea vreme, iar în decembrie 2015 au început să fie emise cardurile. Ulterior, după începerea războiului din 2022, Visa și MasterCard s-au retras din Rusia.

Vicepreședintele guvernului rus, Dmitri Chernyshenko, a spus că se așteaptă ca „foarte curând, cu cardurile rusești, să poți plăti în magazine, cafenele și restaurante” din Cuba.

Anunțurile vin în contextul intențiilor de relansare a relațiilor bilaterale dintre Moscova și Havana, cu posibilitatea deschiderii de legături maritime și portuare directe și oferta făcută de guvernul cubanez Rusiei de a folosi terenul din țară timp de 30 de ani pentru închiriere.

Cu câteva zile în urmă, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a recunoscut problemele legate de importurile de alimente și combustibili pe care le suferă țara. „Ne costă mai multă muncă să achiziționăm în timp coșul cu alimente și avem un coș asamblat pe baza importurilor”, a spus el presei insulei.
ONU estimează că Cuba, țară din America Centrală cu o populație de 11 milioane de locuitori, importă aproximativ 80% din alimentele pe care le consumă. Țara suferă de penurie de alimente și de o inflație a alimentelor de 75% anual, în martie 2023, potrivit Oficiului Național de Statistică și Informare (ONEI), în ciuda diferitelor măsuri de promovare a producției naționale și a Legii suveranității alimentare.

Din ianuarie 2022 până pe 19 mai 2023, peso-ul cubanez a pierdut 61% din valoarea sa față de dolar și a devenit astfel a patra cea mai devalorizată monedă din lume, după dolarul din Zimbabwe, bolivarul venezuelean și lira libaneză, potrivit raportului de monitorizare a monedelor anunțată de economistul și profesorul universitar Steve Hanke.

Rubla nu este departe; de la începutul anului, a pierdut 16% din valoare față de dolar (80,16) și 13% față de euro (86,35). Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL) estimează că economia cubaneză va crește cu 1,5% în 2023, în scădere de la 2,0% în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ruble #plata #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.