Un stat din America de Nord ia o măsură surprinzătoare: Acceptă plata cu ruble rusești în magazine și restaurante

După începerea invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de război. Acum însă, un stat din America de Nord, Cuba anunță că va accepta plata cu ruble rusești în magazinele și restaurantele din țară.

Trei bănci din Rusia au decis să-și deschidă filiale locale în Cuba, iar cardurile MIR rusești au început din martie 2023 să poată fi folosite la bancomatele cubaneze, permițând retrageri de numerar, dar și convertirea rublelor în peso, moneda locală, potrivit Rio Times Online.

Sistemul de plată MIR rusesc, care utilizează carduri emise în Rusia, pot fi acceptate la plăți și în Vietnam, Coreea de Nord și în alte țări foste republici sovietice, precum Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Oseția de Sud și Abhazia.

MIR a fost conceput în 2014, când Rusia s-a confruntat pentru prima dată cu un val de sancțiuni în legătură cu încorporarea peninsulei Crimeea, un teritoriu din Europa de Est cu 2,4 milioane de locuitori.

Platforma a apărut după ce companiile de servicii financiare americane Visa și MasterCard au restricționat tranzacțiile cu unele bănci din Rusia la acea vreme, iar în decembrie 2015 au început să fie emise cardurile. Ulterior, după începerea războiului din 2022, Visa și MasterCard s-au retras din Rusia.

Vicepreședintele guvernului rus, Dmitri Chernyshenko, a spus că se așteaptă ca „foarte curând, cu cardurile rusești, să poți plăti în magazine, cafenele și restaurante” din Cuba.

Anunțurile vin în contextul intențiilor de relansare a relațiilor bilaterale dintre Moscova și Havana, cu posibilitatea deschiderii de legături maritime și portuare directe și oferta făcută de guvernul cubanez Rusiei de a folosi terenul din țară timp de 30 de ani pentru închiriere.

Cu câteva zile în urmă, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a recunoscut problemele legate de importurile de alimente și combustibili pe care le suferă țara. „Ne costă mai multă muncă să achiziționăm în timp coșul cu alimente și avem un coș asamblat pe baza importurilor”, a spus el presei insulei.
ONU estimează că Cuba, țară din America Centrală cu o populație de 11 milioane de locuitori, importă aproximativ 80% din alimentele pe care le consumă. Țara suferă de penurie de alimente și de o inflație a alimentelor de 75% anual, în martie 2023, potrivit Oficiului Național de Statistică și Informare (ONEI), în ciuda diferitelor măsuri de promovare a producției naționale și a Legii suveranității alimentare.

Din ianuarie 2022 până pe 19 mai 2023, peso-ul cubanez a pierdut 61% din valoarea sa față de dolar și a devenit astfel a patra cea mai devalorizată monedă din lume, după dolarul din Zimbabwe, bolivarul venezuelean și lira libaneză, potrivit raportului de monitorizare a monedelor anunțată de economistul și profesorul universitar Steve Hanke.

Rubla nu este departe; de la începutul anului, a pierdut 16% din valoare față de dolar (80,16) și 13% față de euro (86,35). Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL) estimează că economia cubaneză va crește cu 1,5% în 2023, în scădere de la 2,0% în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ruble #plata #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.