Un tânăr de 19 ani din România vrea să revoluționeze piața crypto. Milionar la 19 ani și lansarea FutureCoin

27 Dec. 2021, 17:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
27 Dec. 2021, 17:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cristian Filip, în vârstă de 19, fondatorul FutureCoin, își propune ca prin noua tehnologie să revoluționeze piața monedelor virtuale și să rezolve câteva dintre problemele existente în sistemul blockchain actual. Într-un interviu pentru Forbes.ro a oferit mai multe detalii despre planurile sale în ceea ce privește piața crypto.

FutureCoin este o criptomonedă în jurul căreia ne propunem să creăm un ecosistem de proiecte prin care să revoluționăm piața de cripto la nivel mondial. Avem în dezvoltare 12 proiecte, printre care: proiectul FuturePad, o platformă prin care proiectele de calitate pot să își execute rundele de finanțare, Coinfiles, o platformă WEB unde pot fi consultate statistici despre orice criptomonedă, ratele de schimb și volumul real din piață. Platforma se va baza pe o tehnologie de tip AI, care verifică în fiecare minut volumul real al fiecărei monede, cu ajutorul unor echipe externe numite market-makeri. Ne propunem să integrăm și un procesator de plăți în criptomonede pentru magazinele online, să creăm o infrastructură de carduri de debit și ATM-uri, pentru a crește nivelul de absorbție al criptomonedelor în FIAT pentru întreaga lume. Proiectul mai include și o bancă virtuală cu o aplicație fintech, prin care utilizatorii să poată trimite bani oriunde în lume sigur și rapid, dar și posibilitatea de creditare în criptomonede pentru investiții sau nevoi personale. Tot în cadrul ecosistemului FutureCoin se regăsește și noua tehnologie de tip BLOCKCHAIN pe care o lansăm – TRADELINK. Noua tehnologie este, în medie, de 194 de ori mai rapidă față de restul blockchain-urilor existente pe piață în acest moment și poate ajunge la un maximum de 1.000 de ori. Totodată, va fi si cea mai rentabilă platformă, cu comisioane de tranzacționare care ajung și la 2 cenți/per tranzacție. O nouă inovație va fi introducerea unui nou sistem de validare a tranzacțiilor – POT (Proof of Trade). Însă asta nu e tot, lucrăm la dezvoltarea unui browser de internet descentralizat și a unui sistem de transfer de fișiere bazat pe tehnologia blockchain (TRADELINK).”, a declarat Cristian Filip.

De asemenea, Cristian Filip mai consideră că în antreprenoriat pasiunea este foarte importantă pentru a obține rezultate pe măsură.

„Consider că acolo unde există pasiune, există și ambiție și dedicare, iar rezultatele sunt mult mai mari. Cred că este important să îmbini pasiunile cu antreprenoriatul și să îți dezvolți afacerile pe baza pasiunilor tale. Cum auzim des „flacăra pasiunii nu moare niciodată”, cred cu tărie că atunci când ești ambițios și vrei să îți duci pasiunea la un cu totul alt nivel, devii un „animal” care nu se mai poate opri din setea succesului.”

La doar 19 ani, tânărul este milionar și a investit la bursă, în imobiliare și criptomonede.

A început a face primii bani din marketing, iar mai târziu și-a lansat propria afacere.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!