Un tânăr de 22 de ani a lansat o afacere cu plante medicinale. Produce ceaiuri, suplimente alimentare și cosmetică

Cristian Melnic, un tânăr de 22 de ani, recent licențiat în tehnologia alimentelor, deja de doi ani cultivă plante medicinale pe dealurile din Dobrogea (mun. Chișinău) și Climăuții de Jos (r-nul Șoldănești).

Tânărul produce ceaiuri, suplimente alimentare încapsulate și chiar seruri cosmetologice. Pentru dezvoltarea afacerii, în anul 2021, Cristian a aplicat la programul „Start pentru tineri”, implementat de ODIMM și a obținut un grant de 180.000 lei. Banii au fost investiți în echipamentul tehnologic, iar întreprinderea pe care o gestionează a ajuns să producă un sortiment de 21 de remedii naturiste fabricate din plante medicinale.

În prezent, tânărul antreprenor își vinde produsele pe rețelele sociale, însă în următorii ani planifică să le distribuie în farmacii și chiar să le exporte pe piața europeană.

Ideea de afacere cu plante medicinale a apărut în 2016 și a fost susținută de tatăl său, doctor în științe biologice, care a pus umărul prin tehnologii inovative de cultivare și selecționare a plantelor medicinale.

Actualmente, pe plantațiile familiei Melnic sunt crescute circa 60 de specii de plante medicinale. Acestea sunt cultivate în sistem de agricultură ecologică, fără erbicide, doar cu îngrășăminte naturale. De asemenea, plantele sunt crescute manual, fără echipamente agricole.

În anul 2022, ODIMM a pus la dispoziția tinerilor mai multe instrumente financiare de suport în afaceri, printre care Programul de stat „Start pentru Tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Recent, Guvernul a aprobat extinderea acestui program pentru încă trei ani, iar suportul financiar nerambursabil a fost majorat până la 200.000 lei. Astfel, finanțarea statului ajunge la 70% din valoarea proiectului investițional.

#start pentru tineri #odimm #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.