Un tânăr de 22 de ani a lansat o afacere cu plante medicinale. Produce ceaiuri, suplimente alimentare și cosmetică

Cristian Melnic, un tânăr de 22 de ani, recent licențiat în tehnologia alimentelor, deja de doi ani cultivă plante medicinale pe dealurile din Dobrogea (mun. Chișinău) și Climăuții de Jos (r-nul Șoldănești).

Tânărul produce ceaiuri, suplimente alimentare încapsulate și chiar seruri cosmetologice. Pentru dezvoltarea afacerii, în anul 2021, Cristian a aplicat la programul „Start pentru tineri”, implementat de ODIMM și a obținut un grant de 180.000 lei. Banii au fost investiți în echipamentul tehnologic, iar întreprinderea pe care o gestionează a ajuns să producă un sortiment de 21 de remedii naturiste fabricate din plante medicinale.

În prezent, tânărul antreprenor își vinde produsele pe rețelele sociale, însă în următorii ani planifică să le distribuie în farmacii și chiar să le exporte pe piața europeană.

Ideea de afacere cu plante medicinale a apărut în 2016 și a fost susținută de tatăl său, doctor în științe biologice, care a pus umărul prin tehnologii inovative de cultivare și selecționare a plantelor medicinale.

Actualmente, pe plantațiile familiei Melnic sunt crescute circa 60 de specii de plante medicinale. Acestea sunt cultivate în sistem de agricultură ecologică, fără erbicide, doar cu îngrășăminte naturale. De asemenea, plantele sunt crescute manual, fără echipamente agricole.

În anul 2022, ODIMM a pus la dispoziția tinerilor mai multe instrumente financiare de suport în afaceri, printre care Programul de stat „Start pentru Tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Recent, Guvernul a aprobat extinderea acestui program pentru încă trei ani, iar suportul financiar nerambursabil a fost majorat până la 200.000 lei. Astfel, finanțarea statului ajunge la 70% din valoarea proiectului investițional.

#start pentru tineri #odimm #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.