Secretele pieței de produse fitosanitare: cine face jocul?

Produsele fitosanitare, esențiale pentru tratamentul culturilor agricole, reprezintă un element important al costurilor de producție, dar au devenit mai accesibile în sezonul agricol 2023/2024, conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.

Cheltuielile pentru erbicide și alte produse fitosanitare au scăzut în medie cu 25% față de 2022 și 2023, ajungând la aproximativ 1000-1500 lei per hectar, ceea ce reprezintă între 7% și 10% din totalul costurilor de producție. Această diminuare este atribuită scăderii globale a prețurilor la materii prime și produselor finite, precum și stabilizării economice generale.

În perioada ianuarie-august 2024, Republica Moldova a importat circa 1.290 tone de erbicide, în valoare totală de 613,2 milioane lei. Printre cei mai mari importatori se numără companiile IMEXAGRO, VADALEX-AGRO și DIAZCHIM, care domină piața atât în volum, cât și ca valoare. Printre Impoaratorii de produse fitosanitare se mai regăsesc și compania We Trade, cu o cantitate de 548 de tone. Compania este deținută milionarul Mihail Vainer 45% și Alexandru Tatarciuc, care în 2009 a semnat cu Moldsilva un contract de arendă a 3 ha în pădurea din preajma s. Sociteni, r. Ialoveni, pe un termen de 30 de ani și care ulterior vroia să o vândă, potrivit RISE Moldova.

Printre importatorii de produse fitosanitare este și compania Bioprotect, controlată de către fostul premier PLDM-ist, Valeriu Streleț. Compania este unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de chimicale din Moldova. Compania fostului premieir a importat 536 de tone.

Produsele bazate pe glifosat continuă să fie cele mai populare datorită eficienței și prețului competitiv. Alte erbicide preferate sunt Pulsar 40 (BASF) și Mais Ter Power OD 57,5, utilizate pe scară largă în culturile de floarea-soarelui, mazăre, soia și porumb.

Deși scăderea prețurilor la inputuri este o veste bună, fermierii se confruntă cu randamente sub așteptări din cauza condițiilor meteorologice și a altor factori. Acest context impune planificarea atentă a utilizării produselor fitosanitare pentru a evita supra-cheltuielile și pentru a asigura protecția culturilor.

„Strategia trebuie să combine cunoștințele agronomice și utilizarea rațională a resurselor. Fermierii mici sunt încurajați să exploreze alternative mai ieftine și să adopte tehnici care reduc costurile fără a compromite calitatea producției,” a declarat Iurie Rija.

Reducerea prețurilor la produsele fitosanitare oferă fermierilor un răgaz binevenit în contextul presiunilor economice, dar eficiența rămâne cheia succesului. Așa cum remarcă analiza, o gestionare prudentă a resurselor și a cheltuielilor este esențială pentru a face față provocărilor pieței.

Această evoluție demonstrează că piața fitosanitară din Moldova începe să se stabilizeze, oferind oportunități de adaptare și planificare strategică pentru fermierii din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fitosanitare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.