Un vinificator din Republica Moldova a înregistrat un profit de 2,7 milioane de euro

Producătorul de vinuri Purcari Wineries a înregistrat în primul trimestru un profit net de 12,779 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce veniturile au sporit cu 31%, la 73,335 de milioane de lei, potrivit rezultatelor financiare publicate, luni, pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

În primul trimestru din 2022, Purcari Wineries înregistrase un profit net de 11,978 de milioane de lei şi venituri de 56,188 de milioane de lei.

„A fost al doilea cel mai bun trimestru din 2019, dinaintea pandemiei pentru Purcari, în pofida contextului macro provocator. Lucrurile se îmbunătăţesc în general, cu lanţuri de aprovizionare care funcţionează mai bine, o redeschidere în China, scăderea preţurilor la energie, dar marjele ramân oarecum încă sub presiune. Menţinem un bilanţ solid şi suntem bine poziţionaţi pentru a continua să câştigăm cota de piaţă şi să profităm de oportunităţile anorganice existente”, a declarat Victor Bostan, CEO Purcari Wineries PLC.

Purcari Wineries Public Company Limited (cu familiile de branduri: Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar, Domeniile Cuza si Angel’s Estate) este unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri si brandy din regiunea Europei Centrale si de Est. Grupul gestionează aproximativ 1.450 de hectare de podgorii şi operează şapte platforme de producţie în România, Moldova şi Bulgaria. Purcari Wineries este lider pe segmentul vinurilor Premium din Romania cu o cotă de circa 25%, şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 40 de ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinificator #profit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.