Unde dai și unde crapă! Tot la cheremul Gazprom. Platforma de tranzacționare a gazelor solicitată de Moldovatransgaz

În data de 7 aprilie, ANRE anunța despre aprobarea platformei de tranzacționare a gazelor naturale operată de SRL „BRM East Energy”, pentru o perioadă de 3 ani. Însă cel mai interesant este că solicitarea de creare a platformei a fost depusă la ANRE de Moldovatransgaz, subsidiara Moldovagaz a cărei acționar este Gazprom.

Platforma de tranzacționare reprezintă o platformă electronică pusă la dispoziţie şi exploatată de un operator al platformei, prin intermediul căreia participanții pot plasa şi accepta, incluzând dreptul de revizuire şi de retragere, oferte pentru achiziționarea/vânzarea gazelor naturale necesare pentru a răspunde fluctuațiilor pe termen scurt ale cererii sau ofertei de gaze naturale, în conformitate cu termenele şi condiţiile aplicabile platformei de tranzacționare, potrivit cărora OST realizează tranzacții în scopul desfășurării acţiunilor de echilibrare.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În prezent, prețul mediu de achiziție este 620 de dolari pentru Republica Moldova. Potrivit prognozelor, prețul mediu de achiziție pentru acest an va fi peste 700-730 de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #platforma #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.