Uniunea Europeană adoptă schema de certificare a securității cibernetice pe criterii comune

04 Feb. 2024, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Feb. 2024, 17:29 // Actual //  bani.md

genția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) marchează un moment istoric, întrucât schema europeană de securitate cibernetică pe criterii comune (EUCC) a fost adoptată ca prima schemă în cadrul UE de certificare a securității cibernetice. Comisia Europeană a aprobat regulamentul de punere în aplicare privind EUCC, subliniind conformitatea acestuia cu schema candidată dezvoltată de ENISA în răspuns la solicitarea Comisiei Europene.

ENISA a beneficiat de sprijinul unui grup de lucru ad-hoc (AHWG), compus din experți din industrie și autorități naționale de certificare a securității cibernetice (NCCA) din statele membre ale UE, în elaborarea schemei candidate. Recunoștința ENISA se îndreaptă către statele membre, Grupul european de certificare a securității cibernetice (ECCG) și Grupul de certificare a securității cibernetice ale părților interesate (SCCG) pentru îndrumare și sprijin.

EUCC, ca prima schemă de certificare a securității cibernetice a UE, deschide calea pentru viitoarele scheme aflate în pregătire. Deși cadrul de certificare a securității cibernetice în Legea UE este voluntar, se așteaptă ca EUCC să înlocuiască treptat schemele naționale conform acordului SOG-IS, contribuind la o piață unică digitală de încredere în UE.

Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică, subliniază că adoptarea primei scheme de certificare a securității cibernetice reprezintă o piatră de hotar către o piață unică digitală de încredere și este o componentă esențială a cadrului UE de certificare a securității cibernetice în curs de elaborare.

EUCC, conform Actului de securitate cibernetică din 2019, se încadrează în cadrul UE de certificare a securității cibernetice, având ca obiectiv îmbunătățirea securității cibernetice a produselor, serviciilor și proceselor TIC pe piața UE. Schema, bazată pe voluntariat, permite furnizorilor de TIC să prezinte dovezi de asigurare prin intermediul unui proces de evaluare înțeles în mod obișnuit în UE.

EUCC se bazează pe cadrul de evaluare a criteriilor comune SOG-IS, utilizat deja în 17 state membre ale UE, propunând două niveluri de asigurare în funcție de riscul asociat cu utilizarea produselor, serviciilor sau proceselor TIC. Schema cuprinzătoare a fost adaptată nevoilor statelor membre ale UE, facilitând concurența la nivel național, comunitar și global.

Procesul de adopție prevede o perioadă de tranziție, iar organizațiile vor putea beneficia în continuare de certificările existente în temeiul sistemelor naționale selectate. ENISA publică certificatele eliberate conform EUCC, iar organisme de evaluare a conformității (OEC) pot fi acreditate și notificate pentru evaluarea conform EUCC.

ENISA continuă să lucreze la alte două scheme de certificare a securității cibernetice, EUCS pentru serviciile cloud și EU5G pentru securitatea 5G, contribuind la consolidarea securității cibernetice la nivel european și global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!