Uniunea Europeană adoptă schema de certificare a securității cibernetice pe criterii comune

genția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) marchează un moment istoric, întrucât schema europeană de securitate cibernetică pe criterii comune (EUCC) a fost adoptată ca prima schemă în cadrul UE de certificare a securității cibernetice. Comisia Europeană a aprobat regulamentul de punere în aplicare privind EUCC, subliniind conformitatea acestuia cu schema candidată dezvoltată de ENISA în răspuns la solicitarea Comisiei Europene.

ENISA a beneficiat de sprijinul unui grup de lucru ad-hoc (AHWG), compus din experți din industrie și autorități naționale de certificare a securității cibernetice (NCCA) din statele membre ale UE, în elaborarea schemei candidate. Recunoștința ENISA se îndreaptă către statele membre, Grupul european de certificare a securității cibernetice (ECCG) și Grupul de certificare a securității cibernetice ale părților interesate (SCCG) pentru îndrumare și sprijin.

EUCC, ca prima schemă de certificare a securității cibernetice a UE, deschide calea pentru viitoarele scheme aflate în pregătire. Deși cadrul de certificare a securității cibernetice în Legea UE este voluntar, se așteaptă ca EUCC să înlocuiască treptat schemele naționale conform acordului SOG-IS, contribuind la o piață unică digitală de încredere în UE.

Juhan Lepassaar, directorul executiv al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică, subliniază că adoptarea primei scheme de certificare a securității cibernetice reprezintă o piatră de hotar către o piață unică digitală de încredere și este o componentă esențială a cadrului UE de certificare a securității cibernetice în curs de elaborare.

EUCC, conform Actului de securitate cibernetică din 2019, se încadrează în cadrul UE de certificare a securității cibernetice, având ca obiectiv îmbunătățirea securității cibernetice a produselor, serviciilor și proceselor TIC pe piața UE. Schema, bazată pe voluntariat, permite furnizorilor de TIC să prezinte dovezi de asigurare prin intermediul unui proces de evaluare înțeles în mod obișnuit în UE.

EUCC se bazează pe cadrul de evaluare a criteriilor comune SOG-IS, utilizat deja în 17 state membre ale UE, propunând două niveluri de asigurare în funcție de riscul asociat cu utilizarea produselor, serviciilor sau proceselor TIC. Schema cuprinzătoare a fost adaptată nevoilor statelor membre ale UE, facilitând concurența la nivel național, comunitar și global.

Procesul de adopție prevede o perioadă de tranziție, iar organizațiile vor putea beneficia în continuare de certificările existente în temeiul sistemelor naționale selectate. ENISA publică certificatele eliberate conform EUCC, iar organisme de evaluare a conformității (OEC) pot fi acreditate și notificate pentru evaluarea conform EUCC.

ENISA continuă să lucreze la alte două scheme de certificare a securității cibernetice, EUCS pentru serviciile cloud și EU5G pentru securitatea 5G, contribuind la consolidarea securității cibernetice la nivel european și global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mecanism #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.