Unul dintre cei mai bogați ruși, a fost arestat de regimul Putin și i-au fost confiscate uzinele

Oligarhul rus Iuri Antipov și soția sa au fost arestați în contextul unei investigații de fraudă, relatează, luni, agenția rusească Tass, care citează surse din poliția rusă, conform The Moscow Times. Informația a venit în aceași zi în care uzinele miliardarului din orașul Celeabinsk au fost confiscate de regimul de la Kremlin, procurorii argumentând că uzinele au fost privatizate ilegal după prăbușirea Uniunii Sovietice în anii 1990.

„Antipov, proprietarul Uzinei Electrometalurgice Celeabinsk, a fot reținut ca urmare a unei investigații de fraudă”, a transmis o sursă din Rusia pentru agenția Tass.

Antipov era listat de Forbes Russia ca fiind al 170-lea cel mai bogat rus, cu o avere de 700 de milioane de dolari, în 2021.

Luni, un tribunal de arbitraj din regiunea Sverdlovsk a dat, într-o sesiune cu ușile închise, verdictul de confiscare a uzinelor deținute de oligarh.

Procurorii ruși l-au acționat pe Antipov, pe soția sa și compania lor Etalon, în această lună, acuzându-i pe aceștia că au transferat active ale proprietăților în țări „neprietenoase” față de Rusia, inclusiv în SUA.

Conform procurorilor, activele au fost transferate cu scopul de a „submina interesele naționale, de apărare și de securitate ale Rusiei”, pentru că uzinele ar fi fost legate de contractanți din domeniul apărării.

Avocații lui Antipov au negat că uzinele au vreo legătură directă cu complexul militar-industrial rusesc, susținând că produsele erau furnizate unor alte uzine metalurgice care livrau, apoi, oțel către contractanți din apărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#businessman #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou punct critic după ce, în weekend, Parlamentul Iranului a votat în favoarea blocării Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor obiective iraniene. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională, condus de un reprezentant al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează Reuters, citând postul iranian Press TV.

Iranul a mai amenințat în trecut cu închiderea acestui culoar strategic, dar nu a dus niciodată amenințarea la capăt. Totuși, importanța geo-energetică a strâmtorii Ormuz rămâne uriașă.

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei, are o lățime de doar 33 de kilometri în cel mai îngust punct. Prin acest canal maritim trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale, potrivit companiei de analiză Vortexa. Între 2022 și mai 2025, prin Ormuz s-au transportat zilnic între 17,8 și 20,8 milioane de barili de petrol, combustibili și condensat.

Țări precum Irakul, Iranul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită – membri OPEC – exportă prin această rută cea mai mare parte a petrolului lor, în special către piețele asiatice. Totuși, EAU și Arabia Saudită încearcă de ani de zile să dezvolte rute alternative. În 2024, autoritățile americane au informat că aceste două state pot redirecționa prin conducte terestre până la 2,6 milioane de barili pe zi.

Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat (GNL) din lume, își expediază aproape întreaga producție tot prin Strâmtoarea Ormuz. Orice blocaj aici ar avea efecte directe asupra prețurilor globale la energie.

Paza strategică a zonei este asigurată de Flota a 5-a a Marinei SUA, staționată în Bahrain. Acest detaliu face din Ormuz un punct fierbinte unde riscul unei confruntări directe între Iran și Occident rămâne ridicat.

De-a lungul deceniilor, Iranul a folosit Strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune. În timpul războiului Iran–Irak (1980–1988), cele două țări au vizat navele petroliere inamice într-un episod cunoscut drept „Războiul tancurilor petroliere”. În 1988, un vas de război american a doborât un avion civil iranian, ucigând 290 de persoane – un incident care a tensionat sever relațiile bilaterale.

În 2012, Teheranul a amenințat din nou cu închiderea strâmtorii după sancțiunile impuse de SUA și UE. În 2019, patru nave – inclusiv două petroliere saudite – au fost atacate în apropiere de Ormuz. În 2023 și 2024, Iranul a capturat mai multe vase comerciale în zonă, ca răspuns la reținerile făcute de SUA asupra unor tancuri petroliere legate de regimul de la Teheran.

Blocarea Strâmtorii Ormuz ar avea consecințe catastrofale pentru piața globală a energiei. Deși o parte din exporturi pot fi deviate, impactul psihologic și economic ar declanșa probabil creșteri masive de prețuri la petrol și gaz, afectând grav economiile importatoare din Asia și Europa.