USM, 75 de ani de la fondare. Cum va fi celebrată aniversarea în perioada 24 septembrie

Universitatea de Stat din Moldova (USM) continuă să-și scrie istoria! La 1 octombrie 2021, USM aniversează 75 de ani de la fondare. Evenimentul va fi celebrat prin organizarea mai multor activități educaționale, științifice și culturale, în perioada 24 septembrie – 11 noiembrie.

Suita activităților va fi inaugurată de lansarea unui site aniversar consacrat celor 75 de ani de la fondarea celei mai mari instituții de învățământ superior din Republica Moldova. Site-ul va conține informații despre istoria, rectorii, Doctorii Honoris Causa, absolvenții de succes ai USM. O rubrică va fi dedicată mesajelor de felicitare.

În perioada 24-25 septembrie, Facultatea de Litere a USM, în colaborare cu Universitatea Naţională „Yurii Fedkovici”, Cernăuţi, Ucraina, și cu Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, România, cu susținerea financiară a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova organizează Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu” (CISL). Membrii Comitetului științific și de organizare au planificat cinci ateliere, care cuprind o vastă tematică de cercetare, abordate într-o măsură mai mare sau mai mică de ilustrul savant E. Coșeriu.

De asemenea, studenții Facultății de Litere vor discuta despre tendințele actuale în învățământul superior din Republica Moldova cu absolvenții Facultății de Litere, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Președintele comisiei parlamentare cultură, educație, tineret, sport și mass-media și Marcela Adam, secretarul aceleiași comisii.

Vineri, 1 octombrie, va avea loc ședința solemnă dedicată aniversării a 75 de ani de la fondarea Universității de Stat din Moldova. Evenimentul va fi transmis în direct de către Realitatea.Live și Privesc.eu. În cadrul ceremoniei va fi lansat de către Î.S. „Poșta Moldovei” plicul poștal cu marcă fixă „Universitatea de Stat din Moldova – 75 de ani de la fondare”, care va fi pus în circulație începând cu 1 octombrie 2021.

În perioada 24 septembrie – 11 noiembrie, vor fi organizate mai multe activități științifice naționale și internaționale precum: Conferința științifică internațională „Mass-media în postcomunism: moștenire,evoluție, tendințe”, (Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării); Conferință științifică națională cu participare internațională „Intelectualitatea română între ideologie, libertatea academică şi naționalism”, (Facultatea de Istorie și Filosofie); Conferinţa ştiinţifico-practică naţională ,,Reabilitarea victimelor infracțiunii”, (Facultatea de Drept); Conferință ştiinţifică națională cu participare internațională „Integrare prin Cercetare şi Inovare”, (Institutul de Cercetare și Inovare); Seminarul internațional „Psihologia aplicată în contextul schimbărilor societale”, (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologe și Asistență Socială); Simpozionul Științifico-Practic Internațional „Achiziții Publice Durabile: Provocări și Oportunități” (Facultatea de Științe Economice); Lecție publică: Istoria Facultății de Fizică și Inginerie, (Facultatea de Fizică și Inginerie); Conferința științifică internațională „Paradigme moderne în dezvoltarea economiei naționale și mondiale”, ( Facultatea de Științe Economice) etc.

În legătură cu evoluția situației epidemiologice în Republica Moldova și în scopul prevenirii răspândirii virusului COVID-19, toate evenimentele organizate de Universitatea de Stat din Moldova se vor organiza cu respectarea strictă a tuturor măsurilor epidemiologice de prevenire a infectării cu virusul COVID-19.

#75 ani #aniversare #activitati #program #USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.