Va apărea o nouă monedă comună. Negocierile au început între două puteri economice

Cele două mari economii ale Americii de Sud se află în fazele preliminare de reînnoire a discuțiilor privind formarea unei monede comune pentru tranzacțiile financiare și comerciale. Brazilia și Argentina revin la un plan mai vechi, care s-a confruntat cu numeroase obstacole politice și economice.

Brazilia și Argentina au revenit la discuțiile privind moneda comună. Negocierile, inițiate de Argentina, sunt într-un stadiu incipient și nu există un termen limită pentru finalizare

Brazilia și Argentina – cele mai mari două economii din America de Sud – dezvoltă un plan pentru a crea o monedă comună numită Sur. Dacă alte țări din regiune i se alătură, va însemna apariția celui de-al doilea cel mai mare bloc valutar din lume, după Zona Euro.

Ideea unei monede comune a fost ridicată de președintele brazilian şi cel argentinian

Acest lucru a fost declarat de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și de președintele argentinian Alberto Fernandez într-un articol comun pentru publicația Perfil. Țările din America Latină intenționează să își prezinte planul la începutul lunii februarie la un summit de la Buenos Aires (Argentina). Ambii președinți au subliniat necesitatea unei bune relații între Argentina și Brazilia pentru a consolida integrarea regională, incluzînd şi moneda comună.

Se presupune că planul de creare unui bloc valutar va contribui la reducerea dependenței regiunii de plățile în dolari americani. „De asemenea, am decis să continuăm discuțiile privind o monedă americană comună care ar putea fi folosită atât pentru fluxurile financiare, cât și pentru cele comerciale, reducând costurile de tranzacție și vulnerabilitatea noastră externă”, au spus președinții într-o declarație comună.

Negocierile au început pentru moneda comună „Sur”

Financial Times a raportat că națiunile vecine vor anunța în această săptămână dacă încep lucrările pregătitoare pentru o monedă comună. Planul, care urmează să fie discutat la un summit de la Buenos Aires săptămâna aceasta, se va concentra asupra modului în care o nouă monedă pe care Brazilia sugerează să o numească „Sur” (sud) ar putea stimula comerțul regional și ar reduce dependența de dolarul american, a raportat FT, citând oficiali.

Politicienii din ambele țări au discutat ideea deja în 2019, dar s-au trezit cu respingerea băncii centrale a Braziliei la acea vreme. Pornind inițial ca un proiect bilateral, inițiativa va fi extinsă ulterior pentru a invita alte națiuni din America Latină să adere la acest proiect, se arată în raport, adăugând că este de așteptat un anunț oficial în timpul vizitei lui Lula în Argentina, care începe duminică seara.

După cum a calculat FT, noua uniune monetară va reprezenta aproximativ 5% din PIB-ul mondial în dolari. Pentru comparație, zona euro reprezintă aproximativ 14%. În acest sens, crearea unui Sur poate dura mulți ani, sau chiar zeci de ani. Europa a avut nevoie de 35 de ani pentru a crea o zonă monetară unică, notează analiștii, relatează anews.com.tr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #moneda #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.