Va apărea o nouă monedă comună. Negocierile au început între două puteri economice

Cele două mari economii ale Americii de Sud se află în fazele preliminare de reînnoire a discuțiilor privind formarea unei monede comune pentru tranzacțiile financiare și comerciale. Brazilia și Argentina revin la un plan mai vechi, care s-a confruntat cu numeroase obstacole politice și economice.

Brazilia și Argentina au revenit la discuțiile privind moneda comună. Negocierile, inițiate de Argentina, sunt într-un stadiu incipient și nu există un termen limită pentru finalizare

Brazilia și Argentina – cele mai mari două economii din America de Sud – dezvoltă un plan pentru a crea o monedă comună numită Sur. Dacă alte țări din regiune i se alătură, va însemna apariția celui de-al doilea cel mai mare bloc valutar din lume, după Zona Euro.

Ideea unei monede comune a fost ridicată de președintele brazilian şi cel argentinian

Acest lucru a fost declarat de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și de președintele argentinian Alberto Fernandez într-un articol comun pentru publicația Perfil. Țările din America Latină intenționează să își prezinte planul la începutul lunii februarie la un summit de la Buenos Aires (Argentina). Ambii președinți au subliniat necesitatea unei bune relații între Argentina și Brazilia pentru a consolida integrarea regională, incluzînd şi moneda comună.

Se presupune că planul de creare unui bloc valutar va contribui la reducerea dependenței regiunii de plățile în dolari americani. „De asemenea, am decis să continuăm discuțiile privind o monedă americană comună care ar putea fi folosită atât pentru fluxurile financiare, cât și pentru cele comerciale, reducând costurile de tranzacție și vulnerabilitatea noastră externă”, au spus președinții într-o declarație comună.

Negocierile au început pentru moneda comună „Sur”

Financial Times a raportat că națiunile vecine vor anunța în această săptămână dacă încep lucrările pregătitoare pentru o monedă comună. Planul, care urmează să fie discutat la un summit de la Buenos Aires săptămâna aceasta, se va concentra asupra modului în care o nouă monedă pe care Brazilia sugerează să o numească „Sur” (sud) ar putea stimula comerțul regional și ar reduce dependența de dolarul american, a raportat FT, citând oficiali.

Politicienii din ambele țări au discutat ideea deja în 2019, dar s-au trezit cu respingerea băncii centrale a Braziliei la acea vreme. Pornind inițial ca un proiect bilateral, inițiativa va fi extinsă ulterior pentru a invita alte națiuni din America Latină să adere la acest proiect, se arată în raport, adăugând că este de așteptat un anunț oficial în timpul vizitei lui Lula în Argentina, care începe duminică seara.

După cum a calculat FT, noua uniune monetară va reprezenta aproximativ 5% din PIB-ul mondial în dolari. Pentru comparație, zona euro reprezintă aproximativ 14%. În acest sens, crearea unui Sur poate dura mulți ani, sau chiar zeci de ani. Europa a avut nevoie de 35 de ani pentru a crea o zonă monetară unică, notează analiștii, relatează anews.com.tr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #moneda #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.