Va apărea o nouă monedă comună. Negocierile au început între două puteri economice

Cele două mari economii ale Americii de Sud se află în fazele preliminare de reînnoire a discuțiilor privind formarea unei monede comune pentru tranzacțiile financiare și comerciale. Brazilia și Argentina revin la un plan mai vechi, care s-a confruntat cu numeroase obstacole politice și economice.

Brazilia și Argentina au revenit la discuțiile privind moneda comună. Negocierile, inițiate de Argentina, sunt într-un stadiu incipient și nu există un termen limită pentru finalizare

Brazilia și Argentina – cele mai mari două economii din America de Sud – dezvoltă un plan pentru a crea o monedă comună numită Sur. Dacă alte țări din regiune i se alătură, va însemna apariția celui de-al doilea cel mai mare bloc valutar din lume, după Zona Euro.

Ideea unei monede comune a fost ridicată de președintele brazilian şi cel argentinian

Acest lucru a fost declarat de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și de președintele argentinian Alberto Fernandez într-un articol comun pentru publicația Perfil. Țările din America Latină intenționează să își prezinte planul la începutul lunii februarie la un summit de la Buenos Aires (Argentina). Ambii președinți au subliniat necesitatea unei bune relații între Argentina și Brazilia pentru a consolida integrarea regională, incluzînd şi moneda comună.

Se presupune că planul de creare unui bloc valutar va contribui la reducerea dependenței regiunii de plățile în dolari americani. „De asemenea, am decis să continuăm discuțiile privind o monedă americană comună care ar putea fi folosită atât pentru fluxurile financiare, cât și pentru cele comerciale, reducând costurile de tranzacție și vulnerabilitatea noastră externă”, au spus președinții într-o declarație comună.

Negocierile au început pentru moneda comună „Sur”

Financial Times a raportat că națiunile vecine vor anunța în această săptămână dacă încep lucrările pregătitoare pentru o monedă comună. Planul, care urmează să fie discutat la un summit de la Buenos Aires săptămâna aceasta, se va concentra asupra modului în care o nouă monedă pe care Brazilia sugerează să o numească „Sur” (sud) ar putea stimula comerțul regional și ar reduce dependența de dolarul american, a raportat FT, citând oficiali.

Politicienii din ambele țări au discutat ideea deja în 2019, dar s-au trezit cu respingerea băncii centrale a Braziliei la acea vreme. Pornind inițial ca un proiect bilateral, inițiativa va fi extinsă ulterior pentru a invita alte națiuni din America Latină să adere la acest proiect, se arată în raport, adăugând că este de așteptat un anunț oficial în timpul vizitei lui Lula în Argentina, care începe duminică seara.

După cum a calculat FT, noua uniune monetară va reprezenta aproximativ 5% din PIB-ul mondial în dolari. Pentru comparație, zona euro reprezintă aproximativ 14%. În acest sens, crearea unui Sur poate dura mulți ani, sau chiar zeci de ani. Europa a avut nevoie de 35 de ani pentru a crea o zonă monetară unică, notează analiștii, relatează anews.com.tr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #moneda #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.