Va apărea o nouă monedă comună. Negocierile au început între două puteri economice

Cele două mari economii ale Americii de Sud se află în fazele preliminare de reînnoire a discuțiilor privind formarea unei monede comune pentru tranzacțiile financiare și comerciale. Brazilia și Argentina revin la un plan mai vechi, care s-a confruntat cu numeroase obstacole politice și economice.

Brazilia și Argentina au revenit la discuțiile privind moneda comună. Negocierile, inițiate de Argentina, sunt într-un stadiu incipient și nu există un termen limită pentru finalizare

Brazilia și Argentina – cele mai mari două economii din America de Sud – dezvoltă un plan pentru a crea o monedă comună numită Sur. Dacă alte țări din regiune i se alătură, va însemna apariția celui de-al doilea cel mai mare bloc valutar din lume, după Zona Euro.

Ideea unei monede comune a fost ridicată de președintele brazilian şi cel argentinian

Acest lucru a fost declarat de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și de președintele argentinian Alberto Fernandez într-un articol comun pentru publicația Perfil. Țările din America Latină intenționează să își prezinte planul la începutul lunii februarie la un summit de la Buenos Aires (Argentina). Ambii președinți au subliniat necesitatea unei bune relații între Argentina și Brazilia pentru a consolida integrarea regională, incluzînd şi moneda comună.

Se presupune că planul de creare unui bloc valutar va contribui la reducerea dependenței regiunii de plățile în dolari americani. „De asemenea, am decis să continuăm discuțiile privind o monedă americană comună care ar putea fi folosită atât pentru fluxurile financiare, cât și pentru cele comerciale, reducând costurile de tranzacție și vulnerabilitatea noastră externă”, au spus președinții într-o declarație comună.

Negocierile au început pentru moneda comună „Sur”

Financial Times a raportat că națiunile vecine vor anunța în această săptămână dacă încep lucrările pregătitoare pentru o monedă comună. Planul, care urmează să fie discutat la un summit de la Buenos Aires săptămâna aceasta, se va concentra asupra modului în care o nouă monedă pe care Brazilia sugerează să o numească „Sur” (sud) ar putea stimula comerțul regional și ar reduce dependența de dolarul american, a raportat FT, citând oficiali.

Politicienii din ambele țări au discutat ideea deja în 2019, dar s-au trezit cu respingerea băncii centrale a Braziliei la acea vreme. Pornind inițial ca un proiect bilateral, inițiativa va fi extinsă ulterior pentru a invita alte națiuni din America Latină să adere la acest proiect, se arată în raport, adăugând că este de așteptat un anunț oficial în timpul vizitei lui Lula în Argentina, care începe duminică seara.

După cum a calculat FT, noua uniune monetară va reprezenta aproximativ 5% din PIB-ul mondial în dolari. Pentru comparație, zona euro reprezintă aproximativ 14%. În acest sens, crearea unui Sur poate dura mulți ani, sau chiar zeci de ani. Europa a avut nevoie de 35 de ani pentru a crea o zonă monetară unică, notează analiștii, relatează anews.com.tr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #moneda #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.