Vasile Cherdivară împreună cu fiii săi deţine o plantaţie de 25 ha de legume la Edineţ: „Prăşim cu mâna”

Antreprenorul Vasile Cherdivară din Edineţ a decis ca împreună cu fiii săi să se lanseze în agricultură – mai exact să crească legume pe o suprafaţă de 25 de hectare la nordul ţării, raionul Edineţ.

Au început cu câteva hectare, iar în timp s-au extins şi au ajuns acum să producă anual între 1300 şi 1500 de tone de legume, irigate prin metoda de picurare. Au reuşit să se dezvolte datorită granturilor europene obţinute.

„Noi avem 6-7 culturi: avem ceapă, avem varză, ardei, vânătă. Anul acesta avem şi harbuz, cartofi. Ne stăruim ierbicide să dăm minimal și prășim cu mâna”, susţine antreprenorul Vasile Cherdivară.

Cea mai mare piaţă de desfacere a legumelor cultivate la Edineţ este Piaţa Angro din Chişinău, unde ajung între 700-800 de tone de legume, în stare proaspătă.

Antreprenorul a accesat un grant european care l-a ajutat să procure sistemul de filtrare a apei pentru irigarea plantaţiilor. Costul total al proiectului a fost de 180 mii de lei, dintre care 40 de mii a fost contribuţia antreprenorului.

Ulterior, bărbatul a accesat fonduri euorpene pentru a construi un depozit de sortare a legumelor.

„Am accesat un credit de 300 de mii de lei. 180 de mii – partea statului și noi am plătit 120 de mii. Important este că ni i-au dat dinainte și noi am făcut un depozit de asamblare, de prelucrare. Curăţăm ceapa acolo când o pregătim pentru vânzare”, afirmă antreprenorul.

Vasile Cherdivară este convins că doar asocierea cu cei care au posibilitatea să ne ajute ca antreprenori, ca ţară, este soluţia pentru a merge înainte.

#Vasile Cherdivară #sprijin UE #edinet #afacere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.