Vasile Cherdivară împreună cu fiii săi deţine o plantaţie de 25 ha de legume la Edineţ: „Prăşim cu mâna”

Antreprenorul Vasile Cherdivară din Edineţ a decis ca împreună cu fiii săi să se lanseze în agricultură – mai exact să crească legume pe o suprafaţă de 25 de hectare la nordul ţării, raionul Edineţ.

Au început cu câteva hectare, iar în timp s-au extins şi au ajuns acum să producă anual între 1300 şi 1500 de tone de legume, irigate prin metoda de picurare. Au reuşit să se dezvolte datorită granturilor europene obţinute.

„Noi avem 6-7 culturi: avem ceapă, avem varză, ardei, vânătă. Anul acesta avem şi harbuz, cartofi. Ne stăruim ierbicide să dăm minimal și prășim cu mâna”, susţine antreprenorul Vasile Cherdivară.

Cea mai mare piaţă de desfacere a legumelor cultivate la Edineţ este Piaţa Angro din Chişinău, unde ajung între 700-800 de tone de legume, în stare proaspătă.

Antreprenorul a accesat un grant european care l-a ajutat să procure sistemul de filtrare a apei pentru irigarea plantaţiilor. Costul total al proiectului a fost de 180 mii de lei, dintre care 40 de mii a fost contribuţia antreprenorului.

Ulterior, bărbatul a accesat fonduri euorpene pentru a construi un depozit de sortare a legumelor.

„Am accesat un credit de 300 de mii de lei. 180 de mii – partea statului și noi am plătit 120 de mii. Important este că ni i-au dat dinainte și noi am făcut un depozit de asamblare, de prelucrare. Curăţăm ceapa acolo când o pregătim pentru vânzare”, afirmă antreprenorul.

Vasile Cherdivară este convins că doar asocierea cu cei care au posibilitatea să ne ajute ca antreprenori, ca ţară, este soluţia pentru a merge înainte.

#Vasile Cherdivară #sprijin UE #edinet #afacere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie