Vasile Cherdivară împreună cu fiii săi deţine o plantaţie de 25 ha de legume la Edineţ: „Prăşim cu mâna”

Antreprenorul Vasile Cherdivară din Edineţ a decis ca împreună cu fiii săi să se lanseze în agricultură – mai exact să crească legume pe o suprafaţă de 25 de hectare la nordul ţării, raionul Edineţ.

Au început cu câteva hectare, iar în timp s-au extins şi au ajuns acum să producă anual între 1300 şi 1500 de tone de legume, irigate prin metoda de picurare. Au reuşit să se dezvolte datorită granturilor europene obţinute.

„Noi avem 6-7 culturi: avem ceapă, avem varză, ardei, vânătă. Anul acesta avem şi harbuz, cartofi. Ne stăruim ierbicide să dăm minimal și prășim cu mâna”, susţine antreprenorul Vasile Cherdivară.

Cea mai mare piaţă de desfacere a legumelor cultivate la Edineţ este Piaţa Angro din Chişinău, unde ajung între 700-800 de tone de legume, în stare proaspătă.

Antreprenorul a accesat un grant european care l-a ajutat să procure sistemul de filtrare a apei pentru irigarea plantaţiilor. Costul total al proiectului a fost de 180 mii de lei, dintre care 40 de mii a fost contribuţia antreprenorului.

Ulterior, bărbatul a accesat fonduri euorpene pentru a construi un depozit de sortare a legumelor.

„Am accesat un credit de 300 de mii de lei. 180 de mii – partea statului și noi am plătit 120 de mii. Important este că ni i-au dat dinainte și noi am făcut un depozit de asamblare, de prelucrare. Curăţăm ceapa acolo când o pregătim pentru vânzare”, afirmă antreprenorul.

Vasile Cherdivară este convins că doar asocierea cu cei care au posibilitatea să ne ajute ca antreprenori, ca ţară, este soluţia pentru a merge înainte.

#Vasile Cherdivară #sprijin UE #edinet #afacere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.