Veniturile bugetului public național pentru semestrului I al anului 2021 au crescut cu 5,9 miliarde lei. Cheltuieli

În semestrul I al anului 2021, veniturile bugetului public național constituie 34,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste date sunt prezentate în Raportul semianual privind executarea bugetului public național (BPN) și a componentelor acestuia pe anul 2021, aprobat astăzi de Guvern.

În raport sunt prezentate datele privind executarea veniturilor, cheltuielilor, deficitului și surselor de finanțare a deficitului pe primul semestru din 2021. Astfel, în semestrul I al anului 2021, veniturile bugetului public național constituie 34,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit informațiilor, veniturile colectate de către Serviciul Fiscal de Stat au însumat 22,6 miliarde lei, cu 3,3 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, veniturile colectate de către Serviciul Vamal au constituit 12,6 miliarde lei, cu 2,7 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Cheltuielile BPN realizate în semestrul I al anului 2021 au constituit 38,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Executarea bugetului public național în primele 6 luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 3,4 miliarde lei, sau 1,5% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 a fost stabilită de 6,5% din PIB.

La situația din 30 iunie 2021, soldul datoriei de stat a constituit 75,6 miliarde lei, înregistrând o majorare comparativ cu sfârșitul anului 2020 cu 7,7 miliarde lei sau cu 11,4%, la valoarea nominală.

Raportul semianual privind executarea BPN și a componentelor acestuia pe anul 2021 urmează a fi prezentat Parlamentului.

#buget public #cheltuieli #crestere #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.