Veniturile Rusiei din exportul de petrol, la cel mai ridicat nivel din iulie 2022

Veniturile din exporturile petroliere ale Rusiei au urcat în septembrie la “cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, în ciuda sancțiunilor internaționale, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE), citată de AFP.

Aceste venituri au “crescut cu 1,8 miliarde de dolari” în decurs de o lună “pentru a ajunge la 18,8 miliarde de dolari în septembrie, cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, subliniază acest raport lunar al AIE privind piața petrolieră.

Exporturile totale de produse petroliere rusești au crescut cu 460.000 de barili pe zi, până la 7,6 milioane de barili pe zi, țițeiul reprezentând 250.000 de barili din această creștere.

În consecință, veniturile din petrol ale guvernului rus au crescut cu 24% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 10,6 miliarde de dolari, dar au fost cu 7% mai mici decât în urmă cu un an, precizează AIE.

Începând din decembrie 2022, G7, Australia și Uniunea Europeană au impus un plafon la prețul petrolului rusesc, în cadrul unui mecanism care prevede că doar petrolul vândut la un preț de 60 de dolari pe baril sau mai mic poate continua să fie livrat.

La vremea respectivă, scopul era de a afecta câștigul financiar al Rusiei prin plafonarea veniturilor sale din petrol, menținând în același timp un stimulent economic suficient pentru ca țara să continue să își vândă petrolul la un preț redus – în loc să își retragă barilii de pe piață, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor.

În ciuda acestor sancțiuni, Rusia a găsit modalități de a-și vinde țițeiul la un preț mai mare Indiei, care nu este afectată de regimul de sancțiuni.

Prețul mediu de export al țițeiului rusesc a crescut cu 8 dolari pe baril, ajungând la 81,80 dolari în septembrie, “cu mult peste prețul plafonat”, a precizat AIE.

Producția rusă de țiței a urcat la 9,48 milioane de barili pe zi. Deși Moscova a promis că își va reduce exporturile cu 300.000 de barili pe zi începând din septembrie și până la sfârșitul anului 2023, estimările preliminare arată că acestea au scăzut doar cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de media lunilor mai-iunie, potrivit AIE.

Din luna mai, nouă țări, printre care Arabia Saudită, Irak, Rusia și Emiratele Arabe Unite, au anunțat reduceri de producție până la sfârșitul anului 2024, totalizând 1,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producția rusă de produse petroliere în 2023 “ar urma să scadă cu 500.000 de barili pe zi, până la o medie de 10,5 milioane de barili pe zi”, o revizuire în creștere cu aproximativ 80.000 de barili pe zi față de evaluarea sa din luna precedentă.

“Contracția preconizată ia în considerare ajustările voluntare ale producției anunțate până la sfârșitul anului 2023”, a precizat OPEC în raportul său din octombrie publicat joi, care prevede o producție neschimbată în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.