Verifică-ți cunoștințele în domeniul electoral. Quiz-uri create de CEC de Ziua Internațională a Alegerilor

Săptămână aceasta este marcată Ziua Internațională a Alegerilor. Pentru a ne verifica atât cunoștințele cât și capacitățile în domeniul electoral Comisia Electorală Centrală (CEC) a lansat un test pentru toți doritorii.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a creat Quiz-uri electorale, care au drept scop testarea individuală a cunoștințelor despre alegeri și instituția care organizează desfășurarea acestora.

Dacă dorești să-ți verifici cunoștințele accesează aici.

Precizăm că, Ziua Internaţională a Alegerilor este sărbătorită, la nivel global, în prima zi de joi a lunii februarie, respectiv la 4 februarie anul acesta, în jurul acestei date fiind semnate, de-a lungul timpului, majoritatea acordurilor internaţionale din domeniul electoral.

Această zi a fost instituită în cadrul Conferinţei Oficialilor Electorali din întreaga lume, desfăşurată în Ungaria, în perioada 14-17 septembrie 2005. Prin decretarea acestei zile, experţii electorali prezenţi la conferinţă au transmis un mesaj puternic cu privire la necesitatea de a consolida procesul de dezvoltare democratică la nivel global, pilonul principal al democraţiei fiind acela de a avea alegeri libere şi corecte.

Astfel, principalele obiective ale marcării acestei zile sunt: confirmarea credinţei potrivit căreia procesul democratic este ireversibil; informarea publicului larg asupra diferitelor sisteme de vot existente în lume, dar şi asupra noutăţilor apărute în domeniu; conştientizarea oficialităţilor şi a factorilor politici cu privire la importanţa rolului pe care îl au în promovarea unei culturi a democraţiei şi a unei largi participări la vot; educarea tinerilor alegători în spiritual valorilor democratice.

#CEC #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.