Veste bombă pentru deținuți! Surpriza pe care le-au pregătit-o autoritățile

Deținuții vor putea utiliza telefoanele mobile, dar și să discute prin intermediul aplicațiilor video, potrivit modificărilor operate de deputați la Codul de Executare.

Printre aspectele cheie ale proiectului se numără introducerea întâlnirilor de scurtă durată online pentru persoanele aflate în detenție, utilizând aplicații de videoconferință. Această inovație are scopul de a facilita comunicarea între deținuți și familiile lor, contribuind la menținerea legăturilor afective în ciuda restricțiilor impuse de detenție. În plus, proiectul propune eliminarea cheltuielilor financiare suportate de deținuți în cazul întâlnirilor fizice de lungă durată.

O altă schimbare notabilă vizează dreptul condamnaților la convorbiri telefonice din cont propriu, iar administrația penitenciarului este obligată să instaleze telefoane în interiorul închisorii pentru a facilita acest proces. Acest demers are scopul de a îmbunătăți accesul la comunicare al persoanelor aflate în detenție.

În plus, proiectul de lege abordează problema automutilărilor, renunțând la practica perceperii plăților pentru tratament și introducând sancțiuni adecvate împotriva celor care comit astfel de acțiuni. Criteriile de separare a condamnaților vor fi, de asemenea, revizuite, iar condițiile de exercitare a dreptului la petiționare vor fi armonizate pentru a asigura o abordare mai echitabilă și coerentă.

Într-un vot covârșitor, 59 de deputați au susținut proiectul de lege în a doua lectură, subliniind importanța acestor modificări pentru consolidarea drepturilor individuale și a respectului pentru demnitatea umană în sistemul penitenciar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#detinuti #puscarie #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.