Veste bună: Bitcoinul atinge 50.000 de dolari pentru prima dată în ultima lună. Ce a stimulat creșterea

Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a ajuns la pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată în ultimele patru săptămâni, alimentând seria de creşteri din primele zile ale lunii octombrie, conform Yahoo Finance.

Moneda digitală a scăzut sub respectivul prag pe 7 septembrie, într-un selloff care a inclus şi acţiunile mai multor firme cu expunere pe industria crypto. Pe 21 septembrie, Bitcoinul s-a depreciat până la 40.596 de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Potrivit portalului CoinDesk, Bitcoinul a crescut cu 5,4% în ultimele 24 de ore la peste 50.100 dolari. Între timp, Ethereum a înregistrat un plus de 3,6% la 3.400 de dolari, iar Cardano şi Solana s-au apreciat cu 2,8% şi, respectiv, 0,3%.

Produsele şi fondurile de investiţii în criptomonede au înregistrat intrări pentru a şaptea săptămână consecutivă, pe măsură ce investitorii instituţionali au răspuns la declaraţiile încurajatoare ale autorităţilor de reglementare, arată datele managerului de active digitale CoinShares.

Săptămâna trecută, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană) Jerome Powell a spus că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale, piaţa reacţionând puternic în urma declaraţiei.

#pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.