Veste bună: Bitcoinul atinge 50.000 de dolari pentru prima dată în ultima lună. Ce a stimulat creșterea

Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a ajuns la pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată în ultimele patru săptămâni, alimentând seria de creşteri din primele zile ale lunii octombrie, conform Yahoo Finance.

Moneda digitală a scăzut sub respectivul prag pe 7 septembrie, într-un selloff care a inclus şi acţiunile mai multor firme cu expunere pe industria crypto. Pe 21 septembrie, Bitcoinul s-a depreciat până la 40.596 de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Potrivit portalului CoinDesk, Bitcoinul a crescut cu 5,4% în ultimele 24 de ore la peste 50.100 dolari. Între timp, Ethereum a înregistrat un plus de 3,6% la 3.400 de dolari, iar Cardano şi Solana s-au apreciat cu 2,8% şi, respectiv, 0,3%.

Produsele şi fondurile de investiţii în criptomonede au înregistrat intrări pentru a şaptea săptămână consecutivă, pe măsură ce investitorii instituţionali au răspuns la declaraţiile încurajatoare ale autorităţilor de reglementare, arată datele managerului de active digitale CoinShares.

Săptămâna trecută, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană) Jerome Powell a spus că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale, piaţa reacţionând puternic în urma declaraţiei.

#pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermii din sudul Republicii Moldova anunță un protest preventiv în fața Guvernului în data de 10 decembrie. Producătorii avertizează că agricultura se află într-o situație critică și cer intervenții urgente din partea autorităților.

Potrivit organizatorilor, noul Guvern „probabil încă nu a înțeles gravitatea situației economice” moștenite de la precedenta administrație și manifestă o „inertitudine periculoasă” în adoptarea unor măsuri rapide. În acest context, declarația recentei Ministre a Agriculturii, care s-a arătat „bucuroasă” că statul datorează deja 1,3 miliarde de lei în subvenții – sumă ce poate depăși 3 miliarde până la final de an – a fost calificată de fermieri drept „paradoxală și insultătoare”. La aceste restanțe se adaugă cel puțin 2,4 miliarde lei în TVA nerambursat agricultorilor.

Fermierii acuză autoritățile că, spre deosebire de anii trecuți, nici măcar „măsurile cosmetice” nu au mai fost aplicate în 2025. În pofida secetei severe, nu a fost oferită nicio scutire de impozite pentru gospodăriile care nu au avut recolte, iar instituțiile financiare și furnizorii de inputuri au redus drastic creditarea în zonele cu risc ridicat. Situația afectează grav întreaga industrie agroalimentară: importurile au ajuns să depășească exporturile, iar produsele moldovenești sunt împinse „pe rafturile de la podea”, simbol al declinului sectorului și al dezinteresului față de producătorul local.

Forța Fermierilor subliniază că protestul de mâine reprezintă un semnal de alarmă și o ultimă încercare de dialog înainte ca situația să se agraveze. Agricultorii înaintează trei solicitări majore Guvernului: moratoriu asupra executărilor silite aplicate fermierilor aflați în faliment tehnic, pentru a permite intervenții de redresare, mecanisme reale de finanțare pentru toți agricultorii: rambursarea efectivă a TVA, restituirea accizei la motorină, alocarea celor 628 milioane lei din Fondul de Subvenționare sub formă de plată per hectar și alte instrumente imediate de susținere.