Vești bune pentru turiști, s-a redeschis Turnul Eiffel. Ce reguli trebuie să respecte vizitatorii

Turnul Eiffel s-a redeschis turiștilor după o perioadă de aproximativ nouă luni de închidere, cea mai lungă perioadă de inactivitate de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Ascensoarele „Doamnei de Fier” vor începe să revină la viață, transportând turiștii până în vârf, la 300 de metri înălțime. Totuși, din cauza pandemiei și a tulpinei Delta, capacitatea zilnică de transport va fi restricționată. Prin urmare, maximum 13.000 de turiști vor putea vizita, zilnic, turnul, scrie France24.

În plus, pentru a putea vizita Turnul, începând cu 21 iulie, turiștii vor fi nevoiți să prezinte fie adeverința de vaccinare, fie un test negativ COVID, după cele mai noi reglementări ale Guvernului.

Biletele s-au vândut online, iar Jean-François Martins șeful companiei care are în grijă Turnul a precizat că s-a observat foarte bine lipsa turiștilor britanici, în timp ce americanii au fost în procent de 15%, alături de alți câțiva din Asia.

Jumătate dintre vizitatori sunt francezi, urmați de italieni și spanioli, în cazul cărora numărul crește.

Cea mai mare problemă a Turnului o constituie, în prezent, situația financiară, cauzată de pandemie. Martins încearcă să atragă fonduri de încă 60 de milioane de euro cash, în 2020, venitul fiind de 25 de milioane de euro (o scădere de 75%).

#turnul eiffel #redeschidere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.