Vicedirector general al Moldelectrica: Moldova este pregătită să importe energie electrică din România

Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic să se conecteze la o a treia sursă de alimentare cu energie electrică – din România prin Ucraina. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Radio Chișinău de vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi. Reprezentanții „Moldelectrica” discută în aceste zile, la Viena, aspectele contractuale, astfel că Republica Moldova va fi pregătită să importe curent din România deja către începutul lunii august.

„Transelectrica” din România a anunțat că Operatorii de Transport și Sistem din Europa Continentală au confirmat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine, printre care și R. Moldova.

Acest fapt a devenit posibili după ce, acum patru luni, Republica Moldova a început, alături de Ucraina, sincronizarea sistemului său electric la cel european. Procesul s-a încheiat, iar „Transelectrica” a anunțat deja disponibilitatea livrărilor de energie electrică către Ucraina și R. Moldova.

Vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi, a confirmat pentru Radio Chișinău că, din punct de vedere tehnic, Republica Moldova poate deja să primească curent din România, urmând să fie puse la punct aspectele contractuale.

„Tehnic e realizabil, contractual încă nu. Sunt încă niște proceduri, care trebuie îndeplinire și de noi și de Ucraina. La moment avem un grup de-al nostru de specialiști plecat azi la Viena. Mâine, vor avea acolo o întâlnire cu partea ucraineană și cu Energy Community să se clarifice cu partea contractuală. (…) Noi presupunem că vom face toate procedurile acestea până la 1 august dar nu de noi depinde dacă va contracta cineva. (…) Noi nu mai depindem de o sursă fizică. Avem din România o parte din energie”, a spus Veaceslav Zastavnețchi.

În același timp, experții de la Chișinău afirmă că lucrările pe proiectele de interconectare electroenergetică dintre Republica Moldova și România trebuie grăbite pentru ca să fie realizate importurile directe de curent din România.

„Noi putem să importăm energie electrică din România dar tot prin intermediul Ucrainei, prin intermediul așa numitului sistem ENTSO-E. (…) Republica Moldova, fiind stat care geografic are hotar cu UE, nu se poate conecta direct. Trebuie neapărat să ne intensificăm eforturile în a grăbi darea în exploatare a acestei infrastructuri electroenergetice.”, a declarat Ion Tăbârță.

Amintim că Republica Moldova va construi în următorii patru ani linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, una dintre liniile ce va asigura interconectarea energetică cu România. Bugetul total al proiectului este de 260 de milioane de euro.

În prezent, Republica Moldova cumpără 70% din energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, deținută în regiunea transnistreană de grupul rus Inter RAO, și 30 la sută din Ucraina.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.