Vicedirector general al Moldelectrica: Moldova este pregătită să importe energie electrică din România

06 Iul. 2022, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2022, 17:55 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic să se conecteze la o a treia sursă de alimentare cu energie electrică – din România prin Ucraina. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Radio Chișinău de vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi. Reprezentanții „Moldelectrica” discută în aceste zile, la Viena, aspectele contractuale, astfel că Republica Moldova va fi pregătită să importe curent din România deja către începutul lunii august.

„Transelectrica” din România a anunțat că Operatorii de Transport și Sistem din Europa Continentală au confirmat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine, printre care și R. Moldova.

Acest fapt a devenit posibili după ce, acum patru luni, Republica Moldova a început, alături de Ucraina, sincronizarea sistemului său electric la cel european. Procesul s-a încheiat, iar „Transelectrica” a anunțat deja disponibilitatea livrărilor de energie electrică către Ucraina și R. Moldova.

Vicedirectorul general al „Moldelectrica”, Veaceslav Zastavnețchi, a confirmat pentru Radio Chișinău că, din punct de vedere tehnic, Republica Moldova poate deja să primească curent din România, urmând să fie puse la punct aspectele contractuale.

„Tehnic e realizabil, contractual încă nu. Sunt încă niște proceduri, care trebuie îndeplinire și de noi și de Ucraina. La moment avem un grup de-al nostru de specialiști plecat azi la Viena. Mâine, vor avea acolo o întâlnire cu partea ucraineană și cu Energy Community să se clarifice cu partea contractuală. (…) Noi presupunem că vom face toate procedurile acestea până la 1 august dar nu de noi depinde dacă va contracta cineva. (…) Noi nu mai depindem de o sursă fizică. Avem din România o parte din energie”, a spus Veaceslav Zastavnețchi.

În același timp, experții de la Chișinău afirmă că lucrările pe proiectele de interconectare electroenergetică dintre Republica Moldova și România trebuie grăbite pentru ca să fie realizate importurile directe de curent din România.

„Noi putem să importăm energie electrică din România dar tot prin intermediul Ucrainei, prin intermediul așa numitului sistem ENTSO-E. (…) Republica Moldova, fiind stat care geografic are hotar cu UE, nu se poate conecta direct. Trebuie neapărat să ne intensificăm eforturile în a grăbi darea în exploatare a acestei infrastructuri electroenergetice.”, a declarat Ion Tăbârță.

Amintim că Republica Moldova va construi în următorii patru ani linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, una dintre liniile ce va asigura interconectarea energetică cu România. Bugetul total al proiectului este de 260 de milioane de euro.

În prezent, Republica Moldova cumpără 70% din energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, deținută în regiunea transnistreană de grupul rus Inter RAO, și 30 la sută din Ucraina.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII