Victoria Furtună - Portret de candidat

Fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună, a fost înregistrată oficial în cursa pentru prezidențiale pe 24 septembrie curent. Candidează independent la funcția de președintă și este juristă de profesie. Furtună s-a născut pe 24 februarie 1981, în orașul Hîncești. Este căsătorită și are doi copii. Cunoaște limba română și rusă.

Victoria Furtună și-a început cariera în anul 2006, fiind procuror în Procuratura raionului Nisporeni. Doi ani mai târziu, aceasta a fost transferată în Procuratura municipiului Chișinău, sectorul Botanica. În 2019, Furtună este angajată la Procuratura Anticorupție și începe să instrumenteze dosare de rezonanță. În anul 2021, procurora și-a încercat norocul la concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General, după suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcție, însă a fost fără succes. În 2024, pe fundalul unui scandal de amploare, aceasta a demisionat de la PA. Într-un briefing de presă a spus că pleacă din sistem, după ce ar fi fost declarată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) „o amenințare la adresa securității naționale”. A acuzat SIS-ul că ar încălca legea, vrând să fie o instituție loială guvernării. Mai mult, a mers în instanța de judecată pentru a-i cere Maiei Sandu despăgubiri de 1 milion de lei, după ce președinta ar fi făcut unele declarații care i-ar fi afectat imaginea.

Până la acest scandal, Furtună a ajuns în atenția opiniei publice ca procurora care a gestionat mai multe dosare de rezonanță, printre care dosarul parcărilor, în care fostul primar Dorin Chirtoacă era acuzat de corupție, dar și dosarul ex-ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc, acuzat de trafic de influență și abuz în serviciu.

În primăvara acestui an, Victoria Furtună a anunțat crearea asociației obștești „Vox Populi, Vox Dei”, care își propune să monitorizeze și să scoată la iveală cazurile mari de corupție. Câteva luni mai târziu, aceasta a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2024, însă fără a adera la un partid din Moldova. În spațiul publicînsă s-a scris despre faptul că Furtună ar fi făcut o ”alianță secretă” cu fugarul Veaceslav Platon, fondatorul Partidului „Fenix Moldova”.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, în 2023, Furtună a obținut un salariu de peste 370.000 de lei de la Procuratura Generală și 240.000 de lei de la firma „SRL Promilton”. Victoria Furtună a obținut mai multe donații impunătoare în 2023. Este vorba de 10.000 de euro și 160.000 de lei. Pentru 2023, fosta procuroră mai indică și venituri de peste 80.000 de lei, bani primiți la zi de naștere.

Familia Furtună are un teren primit drept moștenire, o casă de locuit, de 100 m.p., unde locuiește în abitație, dar și un automobil de model Skoda Superb, pe care l-a luat în leasing. Familia Furtună are și datorii de aproape 43.000 de euro și 84.000 de lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Victoria Furtuna #candidat independent #alegeri prezidentiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.