(VIDEO) 10 LEI// Nicoleta Caun despre dragostea pentru aviație. Cum e să fii însoțitoare de bord în Republica Moldova

Nicoleta Caun este absolventa facultății de psihologie, dar în urmă cu 3 ani a ales un alt parcurs profesional, mai exact, a devenit însoțitoare de bord, la îndemnul fratelui său. De asemenea, Nicoleta este profesoară de modeling și dansuri, iar recent a lansat și propria afacere CN Hostess Agency. La toate acestea se mai adaugă și activitatea de blogger. În cadrul emisiunii 10 LEI am discutat cu Nicoleta despre cum arată viața de stewardesă în Republica Moldova, posibilități de angajare și sfaturi pentru cei ce își doresc o carieră în acest domeniu.

Niciodată nu a visat să devină însoțitoare de bord, dar fratele ei a reușit să o convingă.

„Niciodată nici nu m-aș fi gândit să devin însoțitoare de bord. Așa s-a întâmplat că fratele meu a lucrat în acest domeniu. Într-o bună zi, în anul 2017, dimineața, el vine la mine și zice: Uite eu te-am înscris și mergem împreună la o companie. Atunci a fost prima mea încercare când am mers la un interviu la una din companiile internaționale, am trecut interviul împreună cu el (fratele), doar că cursurile trebuia să aibă loc peste hotare timp de vreo jumate de an, dar eu eram anul trei la facultate și am zis „NU”, licența este mai importantă.”

După ce a absolvit universitatea, în 2019, Nicoleta a revenit la această idee. Așadar, a aplicat la o companie aeriană, a trecut etapa interviului de angajare și activează până în prezent în acest domeniu.

În cadrul interviului, Nicoleta Caun a menționat două căi prin care poți deveni însoțitoare de bord: prin intermediul cursurilor pentru a deveni însoțitoare de bord sau direct prin compania aeriană.

„În Republica Moldova eu cunosc două căi pentru a deveni însoțitor de bord. Trimiți CV direct la companie, să fii invitat la interviu și dacă treci de etapa interviului și prin companie faci cursurile de însoțitor de bord. Astfel, compania îți achită o bună parte din sumă. Așa am făcut eu și așa recomand tuturor. Este și a doua cale, când faci separat cursuri de însoțitor de bord, obții licența și cu această licență te poți angaja. Eu nu recomand această cale pentru că sunt situații în care oamenii investesc, dar asta este destul de scump pentru Moldova, obțin licența, dar nu se pot angaja. Poate pentru că nu face față parametrilor sau poate că nu cunoaște anumite limbi. Este mai riscant eu aș spune.”

De asemenea, Nicoleta a relatat și experiența sa de a trece prin două interviuri de angajare pentru a deveni însoțitoare de bord. Astfel, ea spune că în dependență de companie, probele la care ești supus diferă. În general nu este atât de dificil, vorbești despre tine, mai ai parte și de întrebări capcană sau ești rugat să lucrezi în echipă.

Printre cei mai importanți parametri care sunt necesari pentru a deveni însoțitor de bord se numără: aspectul fizic plăcut, cunoaștere limbii engleze, amabilitate și o dicție bună. În ceea ce-i privește pe băieți, trebuie să aibă înălțimea necesară și să fie fit, adică „slăbuț”. De asemenea, se adaugă capacitatea de a face față situațiilor stresante.

Rolul unui însoțitor de bord

Însoțitorii de bord au un rol foarte important în timpul zborului, ei sunt responsabili de siguranța pasagerilor. Periodic, însoțitorii de bord sunt instruiți pentru a fi pregătiți în situațiile excepționale. Rolul secundar al lor este confortul pasagerilor. Din păcate, foarte multe persoane nu sunt conștiente de acest aspect, motiv pentru care își manifestă nemulțumirea.

„Noi, însoțitorii de bord, în general, suntem în avion pentru siguranța pasagerilor. Noi suntem pregătiți și participăm în fiecare an la cursuri și totalizări pentru a fi pregătiți să facem față în orice situație de urgență. Doar după, noi suntem pentru confortul pasagerilor.”

Cum e să fii însoțitoare de bord în Republica Moldova

În cadrul emisiunii 10 LEI, Nicoleta Caun a vorbit despre cum e să fii însoțitor de bord în Republica Moldova. Mulți consideră că însoțitorii de zbor descoperă locuri noi, sunt cazați în hoteluri de cinci stele, atunci când zbori pe loc lucruri stau puțin altfel. De asemenea, în ceea ce privește salariul, da, este motivant pentru țara noastră, dar este mai mic, comparativ cu alte țări.

„În mod normal, noi zburăm de acasă. Zburăm tur și retur, ceea ce înseamnă că noi zburăm, stăm în țara în care am ajuns aproximativ o oră, facem debarcarea pasagerilor, îmbarcarea altor pasageri și deja zburăm înapoi acasă. Astfel, eu mereu sunt pe loc.”

De asemenea, fiecare însoțitor de zbor trebuie să respecte și un set de reguli în ceea ce privește vestimentația, coafura.

„Înainte de fiecare zbor este un ritual de pregătire în ceea ce privește machiajul, coafura. Ea este întocmită conform manualului pe care îl avem și nu putem deviat.”

Nicoleta este îndrăgostită de aviație, motiv pentru care își vede viitorul în acest domeniu.

Pentru mai multe detalii urmărește interviul complet.

#insotitoare de bord #aviatie #interviu de angajare #companie aeriana #stewardesa #sfaturi utile #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.