(VIDEO). 9 mai - Ziua Europei. Mesajul ambasadorului UE în Republica Moldova

Ziua Europei în anul 2021 marchează solidaritatea Echipei Europa pentru sănătate și pentru un viitor mai bun. Istoria ne demonstrează că omenirea depășește mai ușor orice provocare prin solidarizare, iar unitatea, respectarea drepturilor omului și guvernarea după principiile statutului de drept, piloni care stau la baza formării Uniunii Europene, ne permit să devenim mai puternici și să trăim în pace. Declarația aparține ambasadorului UE, Peter Michalko, și a fost făcută în contextul mesajului transmis cu prilejul Zilei Europei marcată pe 9 mai, scrie Realitatea.md.

„În primul rând, arta și cultura mereu au inspirat oamenii să devină mai buni și mai puternici. În al doilea rând, arta și cultura reușesc cel mai bine să pună în evidență individualitatea și tradițiile unice ale fiecărui stat-membru al UE, reflectând așadar principiul de funcționare al Uniunii Europene –unitate prin diversitate. Respectarea tradițiilor locale și solidaritatea stau la baza funcționării Uniunii Europene, dar și la baza cooperării UE cu Republica Moldova”, a declarat Peter Michalko.

Mesajul integral poate fi ascultat mai jos, în limba română. Este de menționat că ambasadorul a transmis unul și pentru vorbitorii de limba rusă din țara noastră.

#ziua europei #mesaj #ambasador

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața globală a ureei traversează în septembrie–octombrie 2025 o perioadă de activitate redusă, dominată de licitația majoră lansată de compania indiană de stat RCF (Rashtriya Chemicals and Fertilizers) pentru două milioane de tone de produs, cu livrare până la jumătatea lunii decembrie. Potrivit economistului Iurie Rija, această licitație a blocat temporar direcția pieței, majoritatea cumpărătorilor și vânzătorilor așteptând semnalele post-licitație din Asia.

China nu a anunțat deocamdată dacă va prelungi restricțiile la export, menținând o incertitudine semnificativă pentru traderii europeni. Oferta globală pare momentan suficientă, fapt care apasă prețurile în jos, însă tensiunile geopolitice SUA–China și atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina rămân factori de risc pentru lanțurile de aprovizionare.

În Orientul Mijlociu, producătorii iranieni au vândut circa 170.000 tone de uree la prețuri de 365–370 USD/tonă FOB, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă. În Asia de Sud-Est, Indonezia a plasat 7.000 tone către Filipine la circa 400 USD/tonă, cu livrare în noiembrie.

În Europa, gazul natural se menține stabil la 32 euro/MWh, iar depozitele sunt pline în proporție de peste 83%, oferind un echilibru temporar costurilor de producție a îngrășămintelor.

Pentru Republica Moldova, Iurie Rija anticipează o stabilitate relativă a prețurilor la uree până la sfârșitul anului 2025, urmată de o posibilă tendință de creștere la începutul lui 2026, odată cu reluarea cererii în Europa și Ucraina.

După doi ani de importuri ridicate, țara traversează din 2024 o scădere a volumelor. În 2022, Moldova importa 29 mii tone la un preț mediu de 17,44 lei/kg, iar în 2023 volumul a urcat la 70,9 mii tone, odată cu scăderea prețului la 12,69 lei/kg. În 2024, importurile au coborât la 37,3 mii tone, cu un preț mediu de 8,70 lei/kg, cel mai mic din ultimii ani.

În 2025, tendința descendentă continuă: în primele nouă luni, au fost importate 24,0 mii tone, cu 21,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Prețul mediu de import a fost de 9,61 lei/kg, în ușoară creștere (+10%). Valoric, importurile au însumat 231 milioane lei, dar nivelul din 2024 nu va fi recuperat, estimează Rija.

Potrivit analizei, 60,5% din volumele anuale au fost aduse în primele două luni ale anului, când prețurile erau mai mici (9,06–9,58 lei/kg).

Top 5 importatori de uree (ianuarie–septembrie 2025): FERTISTREAM-TRM S.R.L. – 5.000 tone, PIRAMIDA-MARKET S.R.L. – 3.000 tone, CARVIDON-TRADE S.R.L. – 3.000 tone
AGROSTOC CI – 2.560 tone (13% cotă de piață) și TRANSFER-IMPEX S.R.L. – 1.780 tone.

Pe partea logistică, România rămâne principalul coridor de aprovizionare al Moldovei, cu o cotă de 33% din totalul livrărilor, urmată de Rusia (31%) și Georgia de Sud (7%).

Ca origine a producției, Rusia deține 38%, urmată de Turkmenistan (21%) și Egipt (9%). În trecut, Azerbaidjanul și Belarusul au avut roluri importante, dar ponderea lor s-a redus semnificativ în 2024–2025.

Economistul subliniază că Moldova cumpărăr preponderent prin traderi internaționali, nu direct de la producători. Diferența între țara de origine și țara de export (de exemplu, Egipt sau Turkmenistan ca origine, dar România ca exportator) arată că marjele comerciale se formează pe lanțul intermediarilor, care gestionează logistica, finanțarea și redistribuirea.