(VIDEO) AO „Viitorul din Cobusca Nouă” a reușit să creeze un spațiu cultural comun în localitate

05 Apr. 2024, 16:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Apr. 2024, 16:00 // Slider //  bani.md

Într-o lume în care fiecare persoană merită o șansă egală la fericire, există o asociație plină de pasiune și compasiune care se dedică oferirii de lumină și speranță în satul Cobusca Nouă din Anenii Noi. Membrii asociației obștești „Viitorul din Cobusca Nouă” sunt un grup de părinți care cred în puterea educației prin propriul exemplu. Organizația a câștigat un grant din partea fundației HEKS/EPER Moldova și a reușit să creeze un spațiu cultural comun al localității în incinta Instituției Publice Gimnaziul Cobusca Nouă.

„Comunitatea a fost receptivă, ne-a susținut. Fiecare s-a străduit să facă ceea ce poate mai bine, dar noi axându-ne, de fapt, pe lucrări artizanale și bucătăria tradițională. Au fost organizate două ședințe de coasere din biser. În cadrul primei ședințe, participanții au fost inițiați, am făcut master-class-uri unde am demonstrat ce și cum se face… Da, erau persoane, care cunoșteau deja tehnica. Am avut și persoane care au venit pentru prima dată și au realizat cu plăcere aceste lucrări. Prin aceste momente organizatorice, reamintim ceea ce s-a uitat, învățăm generațiile care vin ceva nou.” – Tatiana Racu, părinte, coordonatoarea master-class-ului de lucrări artizanale.

Felicia Ciorba și Sofia Ceban au participat la activitatea de cusut cu mergeluțe din biser și ne-au împărtășit experiența lor: „Îți aduce o plăcere când faci o lucrare cu biser și îți vezi munca, reușita. Această activitate a fost efectuată pentru a uni locuitorii satului. Aș spune că atunci când se adună toți locuitorii în clasă și încep a lucra, se simte așa o armonie.”

Vera Cerniciuc este profesoară de educație fizică și conducătoarea atelierului de gătit din gimnaziu. Aceasta povestește cu entuziasm despre faptul că oameni de toate vârstele s-au implicat în activitățile culinare desfășurate, învățând ce este responsabilitatea și grija pentru cel de alături.

„Am implementat un master-class de pregătire a sarmalelor de trei feluri, a plăcintei.Vreau să vă zic că s-au implicat majoritatea doritorilor, nu am refuzat pe nimeni. Toți cei care sunt interesați, sunt bineveniți la noi în colectiv, în cadrul proiectului. Sper să ne reușească până la sfârșit, să contribuim și noi cu un ajutor mic. Tot ceea ce am pregătit, bucatele noastre, le vom pune în caserole și vom sevi copiii din familii vulnerabile și bătrânii din sat.” – a spus Vera Cerniciuc.

Lucia Cotorobai, managera proiectului „Coeziune socială prin promovarea valorilor naționale” implementat de către organizația „Viitorul din satul Cobusca Nouă” cu suportul HEKS/EPER, susține că activitățile de promovare a tradițiilor și obiceiurilor locale, organizate în incinta gimnaziului din sat, au contribuit la schimbul de valori, cultură, empatie și bună cooperare între generații.

„Au participat persoane vulnerabile, dar care s-au implicat cu plăcere și cu mare drag în activitățile noastre. Avem săli spațioase, bine dotate, încălzite, unde i-am primit, ne-am simțit foarte bine, prietenește. Suntem un sat mic, frumos, cu tradiții și obiceiuri. Acest proiect a fost implementat prin cadrul asociației, care este binevenită… Părinții din sat, locuitorii sunt la curent cu toate transferurile, cu toate procurările, cu ceea ce se face prin intermediul asociației noastre” – a afirmat Lucia Cotorobai.

Scopul proiectului finanțat de către HEKS/EPER Moldova este crearea unui spațiu cultural comun al localității în incinta Instituției Publice Gimnaziul Cobusca Nouă. Acest lucru este realizat pentru a răspunde nevoilor localnicilor deja implicați în confecționarea de covoare, haine și alte accesorii tradiționale, a talentelor locale în bucătăria tradițională, integrarea persoanelor social vulnerabile, a celor cu alte origini culturale, a refugiaților în activități de promovare a tradițiilor și obiceiurilor, oferind totodată posibilitatea de a crea oportunități de angajare și de promovare a imaginii localității.

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun