(VIDEO) AO „Viitorul din Cobusca Nouă” a reușit să creeze un spațiu cultural comun în localitate

05 Apr. 2024, 16:00
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Apr. 2024, 16:00 // Slider //  bani.md

Într-o lume în care fiecare persoană merită o șansă egală la fericire, există o asociație plină de pasiune și compasiune care se dedică oferirii de lumină și speranță în satul Cobusca Nouă din Anenii Noi. Membrii asociației obștești „Viitorul din Cobusca Nouă” sunt un grup de părinți care cred în puterea educației prin propriul exemplu. Organizația a câștigat un grant din partea fundației HEKS/EPER Moldova și a reușit să creeze un spațiu cultural comun al localității în incinta Instituției Publice Gimnaziul Cobusca Nouă.

„Comunitatea a fost receptivă, ne-a susținut. Fiecare s-a străduit să facă ceea ce poate mai bine, dar noi axându-ne, de fapt, pe lucrări artizanale și bucătăria tradițională. Au fost organizate două ședințe de coasere din biser. În cadrul primei ședințe, participanții au fost inițiați, am făcut master-class-uri unde am demonstrat ce și cum se face… Da, erau persoane, care cunoșteau deja tehnica. Am avut și persoane care au venit pentru prima dată și au realizat cu plăcere aceste lucrări. Prin aceste momente organizatorice, reamintim ceea ce s-a uitat, învățăm generațiile care vin ceva nou.” – Tatiana Racu, părinte, coordonatoarea master-class-ului de lucrări artizanale.

Felicia Ciorba și Sofia Ceban au participat la activitatea de cusut cu mergeluțe din biser și ne-au împărtășit experiența lor: „Îți aduce o plăcere când faci o lucrare cu biser și îți vezi munca, reușita. Această activitate a fost efectuată pentru a uni locuitorii satului. Aș spune că atunci când se adună toți locuitorii în clasă și încep a lucra, se simte așa o armonie.”

Vera Cerniciuc este profesoară de educație fizică și conducătoarea atelierului de gătit din gimnaziu. Aceasta povestește cu entuziasm despre faptul că oameni de toate vârstele s-au implicat în activitățile culinare desfășurate, învățând ce este responsabilitatea și grija pentru cel de alături.

„Am implementat un master-class de pregătire a sarmalelor de trei feluri, a plăcintei.Vreau să vă zic că s-au implicat majoritatea doritorilor, nu am refuzat pe nimeni. Toți cei care sunt interesați, sunt bineveniți la noi în colectiv, în cadrul proiectului. Sper să ne reușească până la sfârșit, să contribuim și noi cu un ajutor mic. Tot ceea ce am pregătit, bucatele noastre, le vom pune în caserole și vom sevi copiii din familii vulnerabile și bătrânii din sat.” – a spus Vera Cerniciuc.

Lucia Cotorobai, managera proiectului „Coeziune socială prin promovarea valorilor naționale” implementat de către organizația „Viitorul din satul Cobusca Nouă” cu suportul HEKS/EPER, susține că activitățile de promovare a tradițiilor și obiceiurilor locale, organizate în incinta gimnaziului din sat, au contribuit la schimbul de valori, cultură, empatie și bună cooperare între generații.

„Au participat persoane vulnerabile, dar care s-au implicat cu plăcere și cu mare drag în activitățile noastre. Avem săli spațioase, bine dotate, încălzite, unde i-am primit, ne-am simțit foarte bine, prietenește. Suntem un sat mic, frumos, cu tradiții și obiceiuri. Acest proiect a fost implementat prin cadrul asociației, care este binevenită… Părinții din sat, locuitorii sunt la curent cu toate transferurile, cu toate procurările, cu ceea ce se face prin intermediul asociației noastre” – a afirmat Lucia Cotorobai.

Scopul proiectului finanțat de către HEKS/EPER Moldova este crearea unui spațiu cultural comun al localității în incinta Instituției Publice Gimnaziul Cobusca Nouă. Acest lucru este realizat pentru a răspunde nevoilor localnicilor deja implicați în confecționarea de covoare, haine și alte accesorii tradiționale, a talentelor locale în bucătăria tradițională, integrarea persoanelor social vulnerabile, a celor cu alte origini culturale, a refugiaților în activități de promovare a tradițiilor și obiceiurilor, oferind totodată posibilitatea de a crea oportunități de angajare și de promovare a imaginii localității.

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.