(VIDEO) BNM lansează un proiect de educație financiară pentru mai multe generații

02 Nov. 2021, 11:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 11:40 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Proiectul de educație financiară „Generația I” va fi lansat în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment internațional preconizat de Banca Națională a Moldovei pentru 2 noiembrie anul curent. Acesta se va desfășura în format on-line, cu genericul „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic” și va avea destinația să încurajeze responsabilizarea financiară individuală, oferind publicului larg resurse educative. Evenimentul va fi transmis în direct.

Proiectul s-a afirmat cu succes în România, fiind inițiat și promovat de către Asociația CFA România pentru toți cei care doresc să își creeze o viziune pe termen lung în realizarea independenței lor financiare.

„Timpul ne învață că trebuie să fim deschiși către schimbare și să luăm decizii pentru a ne mișca înainte. Viața e plină de provocări, iar cea financiară ne pune în față nevoia de a ne informa, de a cunoaște mai multe pentru a ne ține soarta în mâini și pentru a fi independenți din punct de vedere financiar. Indiferent de activitatea profesională, acceptăm în viața noastră utilitatea și inovația pe care le observăm permanent în mediul financiar. Este o cale spre independența financiară, care este atât de necesară pentru un viitor asigurat”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

„Noi am lansat campania „Generația I” – generația independentă, pornind de la ideea că aceia dintre noi care nu iau măsuri de economisire și învestire în timpul anilor activi, riscă să depindă de banii de la stat – sistemul public de pensii, sau devin poveri pentru copiii lor la bătrânețe. Conceptul „Generației I”, sau generației independente, s-a născut tocmai din faptul că educația financiară este foarte scăzută, dar sunt oameni care își doresc să obțină independența financiară. Considerăm că independența financiară se educă și este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase și unei vieți împlinite”, susține Alexandra Smedoiu, CFA – președinte, Asociația CFA România.

În cadrul întrunirii preconizate, va fi încheiat un acord de parteneriat între Banca Națională a Moldovei și Asociația  CFA România pentru implementarea proiectului. De asemenea, evenimentul va fi structurat în două sesiuni: „Sisteme financiare din regiune. Lecții învățate” și „Dezvoltarea plăților fără numerar  – tendințe și inovații”.

Astfel, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu, va face o prezentare despre experiența sistemului financiar din Republica Moldova, iar, vorbitori din România, Ungaria și Slovacia se vor referi la practicile din țările respective.

Cât privește tema plăților fără numerar, abordarea acesteia va repune în lumină tendințele actuale din Republica Moldova de orientare tot mai fermă spre modernizare.

Evenimentul va putea fi urmărit în transmisiune directă de pe paginile oficiale și profilurile de comunicare ale BNM și CFA România, precum și pe platformele Privesc.eu și Rlive.md.

În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.