(VIDEO) BNM lansează un proiect de educație financiară pentru mai multe generații

Proiectul de educație financiară „Generația I” va fi lansat în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment internațional preconizat de Banca Națională a Moldovei pentru 2 noiembrie anul curent. Acesta se va desfășura în format on-line, cu genericul „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic” și va avea destinația să încurajeze responsabilizarea financiară individuală, oferind publicului larg resurse educative. Evenimentul va fi transmis în direct.

Proiectul s-a afirmat cu succes în România, fiind inițiat și promovat de către Asociația CFA România pentru toți cei care doresc să își creeze o viziune pe termen lung în realizarea independenței lor financiare.

„Timpul ne învață că trebuie să fim deschiși către schimbare și să luăm decizii pentru a ne mișca înainte. Viața e plină de provocări, iar cea financiară ne pune în față nevoia de a ne informa, de a cunoaște mai multe pentru a ne ține soarta în mâini și pentru a fi independenți din punct de vedere financiar. Indiferent de activitatea profesională, acceptăm în viața noastră utilitatea și inovația pe care le observăm permanent în mediul financiar. Este o cale spre independența financiară, care este atât de necesară pentru un viitor asigurat”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

„Noi am lansat campania „Generația I” – generația independentă, pornind de la ideea că aceia dintre noi care nu iau măsuri de economisire și învestire în timpul anilor activi, riscă să depindă de banii de la stat – sistemul public de pensii, sau devin poveri pentru copiii lor la bătrânețe. Conceptul „Generației I”, sau generației independente, s-a născut tocmai din faptul că educația financiară este foarte scăzută, dar sunt oameni care își doresc să obțină independența financiară. Considerăm că independența financiară se educă și este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase și unei vieți împlinite”, susține Alexandra Smedoiu, CFA – președinte, Asociația CFA România.

În cadrul întrunirii preconizate, va fi încheiat un acord de parteneriat între Banca Națională a Moldovei și Asociația CFA România pentru implementarea proiectului. De asemenea, evenimentul va fi structurat în două sesiuni: „Sisteme financiare din regiune. Lecții învățate” și „Dezvoltarea plăților fără numerar – tendințe și inovații”.

Astfel, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu, va face o prezentare despre experiența sistemului financiar din Republica Moldova, iar, vorbitori din România, Ungaria și Slovacia se vor referi la practicile din țările respective.

Cât privește tema plăților fără numerar, abordarea acesteia va repune în lumină tendințele actuale din Republica Moldova de orientare tot mai fermă spre modernizare.

Evenimentul va putea fi urmărit în transmisiune directă de pe paginile oficiale și profilurile de comunicare ale BNM și CFA România, precum și pe platformele Privesc.eu și Rlive.md.

În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

#generatia I #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie