(VIDEO) BNM lansează un proiect de educație financiară pentru mai multe generații

Proiectul de educație financiară „Generația I” va fi lansat în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment internațional preconizat de Banca Națională a Moldovei pentru 2 noiembrie anul curent. Acesta se va desfășura în format on-line, cu genericul „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic” și va avea destinația să încurajeze responsabilizarea financiară individuală, oferind publicului larg resurse educative. Evenimentul va fi transmis în direct.

Proiectul s-a afirmat cu succes în România, fiind inițiat și promovat de către Asociația CFA România pentru toți cei care doresc să își creeze o viziune pe termen lung în realizarea independenței lor financiare.

„Timpul ne învață că trebuie să fim deschiși către schimbare și să luăm decizii pentru a ne mișca înainte. Viața e plină de provocări, iar cea financiară ne pune în față nevoia de a ne informa, de a cunoaște mai multe pentru a ne ține soarta în mâini și pentru a fi independenți din punct de vedere financiar. Indiferent de activitatea profesională, acceptăm în viața noastră utilitatea și inovația pe care le observăm permanent în mediul financiar. Este o cale spre independența financiară, care este atât de necesară pentru un viitor asigurat”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

„Noi am lansat campania „Generația I” – generația independentă, pornind de la ideea că aceia dintre noi care nu iau măsuri de economisire și învestire în timpul anilor activi, riscă să depindă de banii de la stat – sistemul public de pensii, sau devin poveri pentru copiii lor la bătrânețe. Conceptul „Generației I”, sau generației independente, s-a născut tocmai din faptul că educația financiară este foarte scăzută, dar sunt oameni care își doresc să obțină independența financiară. Considerăm că independența financiară se educă și este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase și unei vieți împlinite”, susține Alexandra Smedoiu, CFA – președinte, Asociația CFA România.

În cadrul întrunirii preconizate, va fi încheiat un acord de parteneriat între Banca Națională a Moldovei și Asociația CFA România pentru implementarea proiectului. De asemenea, evenimentul va fi structurat în două sesiuni: „Sisteme financiare din regiune. Lecții învățate” și „Dezvoltarea plăților fără numerar – tendințe și inovații”.

Astfel, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu, va face o prezentare despre experiența sistemului financiar din Republica Moldova, iar, vorbitori din România, Ungaria și Slovacia se vor referi la practicile din țările respective.

Cât privește tema plăților fără numerar, abordarea acesteia va repune în lumină tendințele actuale din Republica Moldova de orientare tot mai fermă spre modernizare.

Evenimentul va putea fi urmărit în transmisiune directă de pe paginile oficiale și profilurile de comunicare ale BNM și CFA România, precum și pe platformele Privesc.eu și Rlive.md.

În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

#generatia I #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.