(VIDEO) BNM lansează un proiect de educație financiară pentru mai multe generații

02 Nov. 2021, 11:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 11:40 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Proiectul de educație financiară „Generația I” va fi lansat în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment internațional preconizat de Banca Națională a Moldovei pentru 2 noiembrie anul curent. Acesta se va desfășura în format on-line, cu genericul „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic” și va avea destinația să încurajeze responsabilizarea financiară individuală, oferind publicului larg resurse educative. Evenimentul va fi transmis în direct.

Proiectul s-a afirmat cu succes în România, fiind inițiat și promovat de către Asociația CFA România pentru toți cei care doresc să își creeze o viziune pe termen lung în realizarea independenței lor financiare.

„Timpul ne învață că trebuie să fim deschiși către schimbare și să luăm decizii pentru a ne mișca înainte. Viața e plină de provocări, iar cea financiară ne pune în față nevoia de a ne informa, de a cunoaște mai multe pentru a ne ține soarta în mâini și pentru a fi independenți din punct de vedere financiar. Indiferent de activitatea profesională, acceptăm în viața noastră utilitatea și inovația pe care le observăm permanent în mediul financiar. Este o cale spre independența financiară, care este atât de necesară pentru un viitor asigurat”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

„Noi am lansat campania „Generația I” – generația independentă, pornind de la ideea că aceia dintre noi care nu iau măsuri de economisire și învestire în timpul anilor activi, riscă să depindă de banii de la stat – sistemul public de pensii, sau devin poveri pentru copiii lor la bătrânețe. Conceptul „Generației I”, sau generației independente, s-a născut tocmai din faptul că educația financiară este foarte scăzută, dar sunt oameni care își doresc să obțină independența financiară. Considerăm că independența financiară se educă și este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase și unei vieți împlinite”, susține Alexandra Smedoiu, CFA – președinte, Asociația CFA România.

În cadrul întrunirii preconizate, va fi încheiat un acord de parteneriat între Banca Națională a Moldovei și Asociația  CFA România pentru implementarea proiectului. De asemenea, evenimentul va fi structurat în două sesiuni: „Sisteme financiare din regiune. Lecții învățate” și „Dezvoltarea plăților fără numerar  – tendințe și inovații”.

Astfel, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu, va face o prezentare despre experiența sistemului financiar din Republica Moldova, iar, vorbitori din România, Ungaria și Slovacia se vor referi la practicile din țările respective.

Cât privește tema plăților fără numerar, abordarea acesteia va repune în lumină tendințele actuale din Republica Moldova de orientare tot mai fermă spre modernizare.

Evenimentul va putea fi urmărit în transmisiune directă de pe paginile oficiale și profilurile de comunicare ale BNM și CFA România, precum și pe platformele Privesc.eu și Rlive.md.

În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.