(VIDEO) BNM lansează un proiect de educație financiară pentru mai multe generații

Proiectul de educație financiară „Generația I” va fi lansat în Republica Moldova, în cadrul unui eveniment internațional preconizat de Banca Națională a Moldovei pentru 2 noiembrie anul curent. Acesta se va desfășura în format on-line, cu genericul „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic” și va avea destinația să încurajeze responsabilizarea financiară individuală, oferind publicului larg resurse educative. Evenimentul va fi transmis în direct.

Proiectul s-a afirmat cu succes în România, fiind inițiat și promovat de către Asociația CFA România pentru toți cei care doresc să își creeze o viziune pe termen lung în realizarea independenței lor financiare.

„Timpul ne învață că trebuie să fim deschiși către schimbare și să luăm decizii pentru a ne mișca înainte. Viața e plină de provocări, iar cea financiară ne pune în față nevoia de a ne informa, de a cunoaște mai multe pentru a ne ține soarta în mâini și pentru a fi independenți din punct de vedere financiar. Indiferent de activitatea profesională, acceptăm în viața noastră utilitatea și inovația pe care le observăm permanent în mediul financiar. Este o cale spre independența financiară, care este atât de necesară pentru un viitor asigurat”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

„Noi am lansat campania „Generația I” – generația independentă, pornind de la ideea că aceia dintre noi care nu iau măsuri de economisire și învestire în timpul anilor activi, riscă să depindă de banii de la stat – sistemul public de pensii, sau devin poveri pentru copiii lor la bătrânețe. Conceptul „Generației I”, sau generației independente, s-a născut tocmai din faptul că educația financiară este foarte scăzută, dar sunt oameni care își doresc să obțină independența financiară. Considerăm că independența financiară se educă și este unul dintre pilonii unei societăți sănătoase și unei vieți împlinite”, susține Alexandra Smedoiu, CFA – președinte, Asociația CFA România.

În cadrul întrunirii preconizate, va fi încheiat un acord de parteneriat între Banca Națională a Moldovei și Asociația CFA România pentru implementarea proiectului. De asemenea, evenimentul va fi structurat în două sesiuni: „Sisteme financiare din regiune. Lecții învățate” și „Dezvoltarea plăților fără numerar – tendințe și inovații”.

Astfel, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu, va face o prezentare despre experiența sistemului financiar din Republica Moldova, iar, vorbitori din România, Ungaria și Slovacia se vor referi la practicile din țările respective.

Cât privește tema plăților fără numerar, abordarea acesteia va repune în lumină tendințele actuale din Republica Moldova de orientare tot mai fermă spre modernizare.

Evenimentul va putea fi urmărit în transmisiune directă de pe paginile oficiale și profilurile de comunicare ale BNM și CFA România, precum și pe platformele Privesc.eu și Rlive.md.

În cadrul evenimentului se vor desfășura următoarele activități:

#generatia I #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.