(VIDEO) Campania MOLDOVA PENTRU PACE// Pacea e atunci când...

De la invazia Rusiei în Ucraina, întreaga lume s-a arătat solidară cu cetățenii Ucrainei, în special Republica Moldova, care are frontieră comună cu această țară. În acest sens, mai multe instituții media din Moldova se implică activ prin difuzarea de mesaje pacifiste și combaterea știrilor false. Dezvoltatorii campaniei Moldova pentru Pace au lansat cinci spoturi video ce promovează mesaje pro-pace. Produsele au fost dezvoltate în mod voluntar de către comunitatea creativă din Republica Moldova.

Amintim că zeci de agenții de comunicare, sute de comunicatori de la instituții publice, sector asociativ și privat, designeri, producători de video și animație și-au unit eforturile pentru a susține Guvernul Republicii Moldova în acțiunile sale de comunicare și asistență acordată refugiaților din Ucraina, precum și alte acțiuni lansate ca urmare a războiului din Ucraina.

Peste 100.000 de materiale informative (pliante, banere, stickere) au fost produse în limbile română, rusă și ucraineană, video testimoniale, billboarduri, banere, carduri social media, campanii mass media și social-media desfășurate. Sub umbrela campaniei au fost lansate alte inițiative de suport a refugiaților: activități educaționale pentru copii, lecții online cu profesori în limba ucraineană, spații de co-working, anunț de angajări, asistență psihologică.

„Pace e atunci când copiii se nasc în maternitate, dar nu în subsoluri.”

„Pace e atunci când mă trezesc de la vocea mamei, dar nu de la sirene de război.”

„Pace e atunci când primesc mesaje de dragoste.”

„Pace e atunci când râdem, cântăm și iubim. Și atunci când dansăm tot e pace.”

„Pace e atunci când nu ne e frică de avioane.”

Campania Moldova pentru Pace, lansată pe 1 martie, promovează mesaje și acțiuni ce cheamă la unitate, pace și combat ura și fake-newsurile. Toate materialele campaniei (banere, carduri social media, pliante, video) sunt publice pentru distribuire și pot fi ACCESATE AICI.

Campania Moldova pentru Pace este rezultatul parteneriatului dintre autoritățile publice, inițiativele civice de voluntariat și este susținută de Asociația companiilor creative COR și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

#moldova pentru pace #mesaje pro-pace #campanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.