VIDEO Capitala, văzută de la înălțime! Descoperă proiectul video „Chișinău

Alexandru Chiriac filmează și fotografiază locuri și oameni din Chișinău, transformând totul într-o adevărată operă de artă. Fiind fotograf, el încearcă să-și prezinte orașul natal într-o lumină cât mai bună și mărturisește că și-a dorit mereu să creeze un filmuleț care le va provoca privitorilor fiori. Datorită primăriei Chișinău, acest scop a devenit realizabil.

Actualmente, Alexandru este implicat în proiectul „Chișinău – orașul meu iubit”, care are drept scop dezvoltarea potențialului turistic și cultural al orașului, prin intermediul a trei spoturi video.

Potrivit tânărului, proiectul se află pe ultima sută de metri și au rămas zile numărate până când locuitorii Capitalei vor putea viziona ceea ce el numește „cartea de vizită” a orașului.

„Am depus o muncă foarte mare. Filmările au durat practic un an. Din păcate, proiectul a început vara. Ne-am fi dorit să surpindem cum arată orașul primăvara. Cred că voi mai filma la primăvară și voi completa proiectul”.

Deși vrea să surprindă cum arată Capitala primăvara, fotograful consideră că orașul Chișinău este frumos în orice anotimp, indiferent de starea vremii.

„Dacă e să vorbim de parcurile noastre – iar ele sunt foarte multe, frumoase și restaurate – chiar și pe timp de ceață, când e frig sau când afară e posomorât – mereu poți găsi elemente plăcute ochiului. Cred că totul variază în funcție de dispoziție și de starea sufletească”.

Deoarece filmează mereu de la înălțime, Alexandru le propune locuitorilor și oaspeților Capitalei să încerce să vadă cum arată orașul de sus, de exemplu, dintr-un balon cu aer. De acolo se vede structura orașalui, asemeni unui schelet sau o mică hartă.

„Avem nevoie ca orașul Chișinău să devină mai interesant și mai viu. De ce facem asta? Ne dorim să atragem cât mai mulți turiști. Scopul filmulețului este să demonstreze că orașul nostru crește și, pe an ce trece, devine tot mai bun”, conchide Alexandru.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#inaltime #oras #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.