(VIDEO) China lansează un prototip de tren care atinge viteze de 620 de kilometri pe oră. Cum arată la interior

China a lansat un prototip al unui tren de mare viteză, ce are capacitatea de a atinge până la 620 de kilometri pe oră. Trenul Maglev a fost testat recent și face parte din planul chinezilor de a asigura transport rapid între marile orașe.

Trenul funcționează cu energie la temperatură înaltă (HTS), ceea ce îl face să arate ca și cum ar levita de-a lungul căilor ferate magnetizate. Prototipul este unul elegant, are 21 de metri lungime și a fost dezvăluit presei din orașul Chengdu, provincia Sichuan, pe 13 ianuarie. Oamenii de știință au construit și 165 de metri de cale ferată pentru a face și o demonstrație publică cu noul prototip, anunță agențiile de presă chineze, citate de CNN.

Chinezii susțin că acest tip de tren ar putea deveni un mijloc de transport mai rapid și decât avionul, inclusiv pe distanțe ce depășesc 1.000 de kilometri. China a investit masiv în transporturi în ultimii ani, îndeosebi în aceste trenuri cu levitație magnetică și a fost prima țară care a avut un tren Maglev pentru uz comercial, Transrapid Shanghai, care atinge 430 de kilometri pe oră.

Profesorul He Chuan, vicepreședinte al Universității Southwest Jiaotong, care a lucrat la prototip, a declarat că trenul ar putea fi „operațional” în decurs de 3 până la 10 ani.

China găzduiește cea mai mare rețea feroviară de mare viteză din lume, care se întinde pe peste 37.000 de kilometri, și cel mai rapid tren care operează comercial, Shanghai Maglev. Primul tren Maglev de mare viteză a început să funcționeze încă din 2003.

China vrea să aducă îmbunătățiri infrastructurii înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, care vor avea loc la Beijing.

#tren #china #tren de mare viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie