VIDEO CineMADE în România: Drama „După dealuri”, duminică seara, în exclusivitate la RLIVE TV

Drama „După dealuri” de Cristian Mungiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Drama va putea fi vizionată duminică, la ora 21:00.

Eroina peliculei, Alina, revine din Germania și vrea să o ia peste hotare pe Voichița, prietena ei din copilărie. Femeia, însă, și-a găsit rostul vieții în credință, iar maicile printre care trăiește la mănăstire țin locul familiei pe care nu a avut-o. Alina luptă cu toate puterile să-i recâștige afecțiunea, fără să știe ceilalți unde are atâta putere pentru asta.

Din distribuție fac parte actori români renumiți, printre care Cristina Flutur, Cosmina Stratan, Ana Doru, Teodor Corban, dar și basarabenii Valeriu Andriuța și Tania Popa. Pelicula a fost nominalizată și premiară la Cannes pentru cel mai bun scenariu și cea mai bună actriță.

„A fost cea mai complicata filmare din viață mea, din punctul ăsta de vedere. Am lucrat cu actori și tehnicieni, acoperind tot spectrul: de la revoltați împotrivă bisericii la atei, de la credincioși din inerție până la practicanți fervenți – pentru care povestea asta e o dovada a felului în care societatea reprimă credincioșii.

Dana Tăpălagă – interpretând rolul maicii starețe – e cel mai bun exemplu. Ea a cerut voie duhovnicului ei să participe la filmări și a primit încuviințarea, laolaltă cu indemnul de a apară cauza. În marea majoritate a secvențelor din film a trebuit să spună și să facă lucruri profund diferite de convingerile ei intime și i-a fost greu. În secvențele în care se ziceau rugăciuni de alungare a celui rău, apăsarea de pe platou atingea cote insuportabile – iar la câteva săptămâni de la începutul filmărilor, multe din fetele interpretând maici își făceau cruce mult mai des decât la începutul filmărilor”, povestea Cristian Mungiu într-un interviu acordat pentru elle.ro.

Filmul românesc „După dealuri” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.

#proiect #film #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.