VIDEO Cum le bagă pumnul în gură Putin recruților răzvrătiți: Informații neștiute dezvăluite din Rusia

Războiul declanșat de Putin în Ucraina a dus la un eșec al armatei roșii, iar experții internaționali susțin că peste 100.000 de soldați ai Moscovei au murit pe câmpul de luptă. După mobilizarea din septembrie 2022, acum în Rusia are loc încă una de la 1 aprilie, pentru a întări forțele militare ale Kremlinului, iar recruții care refuză să meargă pe frontul din Ucraina sunt condamnați la 3 ani de pușcărie.

Politica dictatorului este aplicată fără scrupule de autoritățile militare ruse, care intimidează tinerii recruți, care nu vor să meargă să lupte, potrivit Moscow Times.

După acțiunea de mobilizare a președintelui Vladimir Putin din toamna trecută, Iuri Degtyarev și Alexei Selivanov au fost printre primii recruți care au fost reținuți pentru că au refuzat serviciul în timpul mobilizării.

Acum presa rusă anunță joi, 6 aprilie 2023, că cei doi au fost condamnați la trei ani de închisoare, pentru că au refuzat să lupte în războiul din Ucraina.
Ads
Un videoclip cu arestarea lor demonstrativă în mijlocul unui grup, în fața colegilor lor, soldați la o bază militară din Belgorod a fost distribuit pe scară largă online, ca un exemplu și pentru alții.

Degtyarev și Selivanov au fost condamnați amândoi la trei ani de către Tribunalul militar al garnizoanei Kursk pe 22 decembrie 2022, fiind găsiți vinovați de refuzul de a respecta ordinele unui comandant de unitate de a le furniza tovarășilor lor armuri și arme personale.

Unul dintre soldați a contestat fără succes sentința sa, a scris Kommersant, deși nu a specificat care dintre cei doi a făcut acest lucru.

Degtyarev și Selivanov au pledat ambii vinovați de acuzații și și-au semnalat intenția că sunt pregătiți să revină la serviciul activ.

Instanțele militare din Rusia au emis condamnări în mai mult de jumătate din cele 708 dosare penale deschise împotriva recruților, potrivit site-ului de știri independent Mediazona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Parlamentarii ruși au adoptat o legislație extinsă care introduce pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru astfel de acte, inclusiv dezertare și împotrivire, cu câteva zile înainte de anunțul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din septembrie.

#razvratiti #recruti #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.