(VIDEO) Exporturile RM, stopate zile întregi în Vamă: Transportatorii așteaptă 48 h pentru a traversa frontiera română

Criza războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Cel puțin, redactorii Realitatea au aflat despre gravitatea ei abia când au realizat mai multe reportaje despre traversarea vămilor de către refugiații ucraineni. Ținând cont de problemele din regiune, am tot ezitat să publicăm acest reportaj. Adevărul este că situația persistă, iar suportul de care au nevoie „ai noștri” a ajuns să fie neglijat. Ce se întâmplă la punctele de intrare în România, de ani de zile, aflați din video ce urmează.

Așadar, transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

Vama Leușeni

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Realitatea.md a contactat colegii din România, care au filmat ce se întâmplă la fața locului, în Vama Albița. Imaginile vorbesc de la sine.

Cozi imense la Vamă

Șoferii indignați de timpul îndelungat de așteptare, declară că și-ar dori, inclusiv, mai mult respect din partea angajaților Vămii. De ce se întâmplă așa? Ei cunosc doar că este insuficient personal. Pe de altă parte, sunt de părerea că unii dintre angajații Vămii ar putea munci mai productiv.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă, dar nu fac vreo precizare cu referire la transportul marfar.

Reprezentanții Serviciului Vamal au confirmat că problema la trecerea frontierei începe peste Prut

Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Colegii de peste Prut spun că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri. Deși am făcut mai multe demersuri, au spus că încearcă să rezolve problema. Serviciul Vamal din Republica Moldova le recomandă transportatorilor de mărfuri să aleagă alte puncte de trecere a frontierei cu statul român pentru a nu sta în rând.

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

România a devenit unica cale de acces sigură a companiilor din Republicii Moldova către piața externă. Această problemă este pe agenda discuțiilor de mai mulți ani. Mizăm în continuare pe suportul și deschiderea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. Acest subiect poate fi soluționat doar bilateral.

În ultimii ani de zile, se atestă tot mai des rânduri sporite de camioane pe sensul de trecere a punctelor vamale dintre Republica Moldova și România.

Potrivit datelor Asociației AITA, obținute prin intermediul unui sondaj în rândul operatorilor de transport rutier internațional de mărfuri cu privire la timpul de așteptare în diferite puncte vamale dintre Republica Moldova și România, până la război, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română erau și așa considerabil de mari:

INFOGRAFIE

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore.

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

#reansportatori #export #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.