VIDEO Moldovenii care fabricau țigări „made in Cehia” le vindeau localnicilor. Polițiștii sunt șocați de captură

În urma unei operațiuni ample de cooperare internațională, un grup infracțional format din 22 de membri, dintre care 14 cetățeni moldoveni, care se ocupau cu producerea clandestină a țigărilor în Cehia, a fost destructurat. Această activitate ilegală a provocat daune în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro bugetului Uniunii Europene, anunță PCCOCS.

Operațiunea a fost rezultatul eforturilor comune ale procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, în colaborare cu autoritățile din Cehia. Ca urmare a acestei cooperări, au fost reținuți 14 cetățeni moldoveni, iar au fost confiscate aproape 17,7 milioane de țigări produse clandestin, precum și peste 11.000 de kilograme de tutun. Aceste țigări contrafăcute erau produse în regiunea Moravia din Cehia și apoi distribuite în diverse țări ale Uniunii Europene, precum Germania, România, Polonia, Franța și altele.

Operațiunea a implicat eforturile ofițerilor SIS, care au asigurat suport operativ pentru colectarea de informații, procurorii PCCOCS, experții Misiunii EUBAM (Misiunea Europeană de Asistență la Frontieră Moldova-Ucraina), Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române și ofițerii vamali din cadrul Secției de Investigații ai Direcției Generale a Vămilor din Republica Cehă.

În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și confiscate 30.000 de euro în numerar, fonduri în conturi bancare, o mașină în valoare de 100.000 de euro și un camion folosit în comiterea infracțiunii. De asemenea, au fost efectuate descinderi și în Republica Moldova la persoanele implicate în activitatea infracțională, unde au fost obținute probe suplimentare, inclusiv înscrisuri, piese pentru utilaje de producere a țigărilor, matrice pentru aplicarea inscripției pe țigări, telefoane mobile, precum și suma de 15.000 de euro în numerar, un autoturism de lux în valoare de 80.000 de euro și o armă.

Fabrica clandestină de producție a țigărilor se afla în regiunea orașului Česká Lípa din Cehia. La fața locului, au fost identificate și ridicate mai multe linii clandestine care asigurau întreg procesul de contrafacere, incluzând fărâmițarea, fermentarea tutunului, producerea, aplicarea filtrului și ambalarea țigărilor cu filtru.

Cei 14 cetățeni moldoveni implicați în această rețea au fost implicați în diverse roluri, de la organizatori și angajatori până la muncitori și șoferi. Ei au fost în mare parte recrutați dintre cei care anterior lucrau în fabricile de producere a tutunului din Republica Moldova. Investigațiile continuă pentru identificarea altor membri implicați în activitățatea ilicită, cu toți beneficiind de prezumția de nevinovăție conform legii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #cehia #moldoveni #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.