VIDEO O insulă din Grecia iubită de moldoveni, în pericol. Un vulcan dă semne de trezire, după sute de ani

Kolumbo, un vulcan subacvatic situat în largul insulei greceşti Santorini, dă semne de trezire. Ultima dată, a erupt în urmă cu aproape 400 de ani, a relatat miercuri, 25 ianuarie, The Guardian.

Cercetătorii au recomandat monitorizarea în timp real a vulcanului după ce au observat că o cameră magmatică nedetectată anterior se umple treptat cu materie topită.

Ultima dată când vulcanul Kolumbo a erupt, în 1650, au murit 70 de persoane. În contextul creşterii populaţiei şi a activităţilor turistice pe insula Santorini, impactul unei erupţii echivalente din prezent ar putea fi însă mult mai mare.

Kolumbo aparţine familiei de vulcani extrem de explozivi, capabili să expulzeze în atmosferă o coloană de până câteva zeci de kilometri înălţime. De asemenea, este susceptibil să declanşeze un tsunami, o perspectivă deosebit de periculoasă.

#BREAKING #GREECE #SANTORINI

🔴GREECE :#VIDEO VOLCANIC ACTIVITY AT UNDERWATER VOLCANO KOLUMBO, NEAR SANTORINI ISLAND

A previously undetected magma chamber is gradually filling with melt prompting monitoring#BreakingNews #Grecia #Kolumbo #Volcano #Volcan #Eruption
📹ArielViera pic.twitter.com/cqtLVemBrd

— loveworld (@LoveWorld_Peopl) January 25, 2023

Cu ajutorul unei noi tehnici imagistice – asemănătoare unei ecografii medicale – Kajetan Chrapkiewicz, de la Imperial College London, şi colegii săi au observat materia topită adunându-se la aproximativ 3,2 kilometri sub vulcan. Concluziile lor, publicate în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems, sugerează că, deşi o erupţie nu este iminentă, vulcanul reprezintă o ameninţare serioasă.

Un alt grup de oameni de ştiinţă aflaţi la bordul navei de cercetare Joides Resolution forează în sedimentele din jurul Kolumbo pentru a reconstrui istoria erupţiilor sale din ultimele câteva milioane de ani. Printre altele, cercetătorii speră să înţeleagă legăturile dintre cutremurele şi vulcanii din această regiune şi să analizeze influenţa schimbării nivelului mării asupra amplorii şi frecvenţei erupţiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santorini #vulcan #insula

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.