VIDEO Premierul Suediei, în exclusivitate pentru „Punți către Europa”: Nu așteptați până când va fi prea târziu

Doi dintre cei mai importanți oficiali suedezi, prim-ministrul Ulf Kristersson și președintele Parlamentului, Andreas Norlén au împărtășit lecții importante jurnalistei Ecaterina Covali despre drumul spre o țară civilizată, cu oameni liberi și fericiți. În interviurile acordate emisiunii „Punți către Europa” la Stockholm, înalții demnitari au transmis mesaje de susținere pentru Republica Moldova, în ajunul unui moment crucial pentru țară, referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Urmăriți RLIVE TV, vineri, 18 octombrie curent, la 18:00.

„Sperăm din toată inima că veți deveni membru al Uniunii Europene și dorim să vă vedem ca pe unul dintre membrii importanți ai familiei occidentale democratice. Evident, considerăm că este decizia dumneavoastră, nu a noastră. Dar sperăm să vă vedem alături”, afirmă prim-ministrul Suediei, ULF KRISTERSSON.

În interviu, președintele Parlamentului de la Stockholm a menționat că Suedia a fost un puternic susținător al obținerii statutului de candidat pentru Republica Moldova. Mai mult, oficialul a declarant că țara sa este gata să ajute în continuare Chișinăul să devină parte integrantă a spațiului comunitar.

„Oamenii din Moldova merită să se bucure de libertățile și de prosperitatea pe care le poate oferi Uniunea Europeană, precum și de pace, ca o condiție prealabilă pentru toate celelalte aspecte. Avem nevoie de pace și stabilitate pentru a susține libertatea și pentru a crea bunăstare și oportunități. Desigur, aceasta este o piatră de temelie a întregului proiect european de creare a unui continent al păcii și al cooperării pașnice”, declară președintele Parlamentului Suediei, ANDREAS NORLÉN.

Din emisiune veți afla cum a fost guvernată, pe timpuri, această țară de pe teritoriul Moldovei de astăzi, cum au reușit suedezii să-și sudeze societatea pentru binele comun sau să adere la NATO într-un timp record… pentru că pacea pentru ei contează cel mai mult.

Proiectul „Punți către Europa” este realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

#Punti catre europa #oficiali #Suedia #interviu #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.