VIDEO Premierul Suediei, în exclusivitate pentru „Punți către Europa”: Nu așteptați până când va fi prea târziu

Doi dintre cei mai importanți oficiali suedezi, prim-ministrul Ulf Kristersson și președintele Parlamentului, Andreas Norlén au împărtășit lecții importante jurnalistei Ecaterina Covali despre drumul spre o țară civilizată, cu oameni liberi și fericiți. În interviurile acordate emisiunii „Punți către Europa” la Stockholm, înalții demnitari au transmis mesaje de susținere pentru Republica Moldova, în ajunul unui moment crucial pentru țară, referendumul de aderare la Uniunea Europeană. Urmăriți RLIVE TV, vineri, 18 octombrie curent, la 18:00.

„Sperăm din toată inima că veți deveni membru al Uniunii Europene și dorim să vă vedem ca pe unul dintre membrii importanți ai familiei occidentale democratice. Evident, considerăm că este decizia dumneavoastră, nu a noastră. Dar sperăm să vă vedem alături”, afirmă prim-ministrul Suediei, ULF KRISTERSSON.

În interviu, președintele Parlamentului de la Stockholm a menționat că Suedia a fost un puternic susținător al obținerii statutului de candidat pentru Republica Moldova. Mai mult, oficialul a declarant că țara sa este gata să ajute în continuare Chișinăul să devină parte integrantă a spațiului comunitar.

„Oamenii din Moldova merită să se bucure de libertățile și de prosperitatea pe care le poate oferi Uniunea Europeană, precum și de pace, ca o condiție prealabilă pentru toate celelalte aspecte. Avem nevoie de pace și stabilitate pentru a susține libertatea și pentru a crea bunăstare și oportunități. Desigur, aceasta este o piatră de temelie a întregului proiect european de creare a unui continent al păcii și al cooperării pașnice”, declară președintele Parlamentului Suediei, ANDREAS NORLÉN.

Din emisiune veți afla cum a fost guvernată, pe timpuri, această țară de pe teritoriul Moldovei de astăzi, cum au reușit suedezii să-și sudeze societatea pentru binele comun sau să adere la NATO într-un timp record… pentru că pacea pentru ei contează cel mai mult.

Proiectul „Punți către Europa” este realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

#Punti catre europa #oficiali #Suedia #interviu #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.