(VIDEO) Propunerea unui deputat privind stabilirea tarifelor la carburanți

Un deputat propune stabilirea normelor generale de calculare și aplicare a prețurilor la principalele produse petroliere. Proiectul de lege stabilește formula de calcul a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale, prin care se propune calcularea la un litru, separat pentru fiecare tip de produs și partidă importată.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a Legii privind piața produselor petroliere, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatul Alexandru Oleinic, membru al Comisiei.

Potrivit autorului, amendamentele propuse sunt orientate spre limitarea abuzurilor din domeniu prin crearea în perspectivă a unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață. „Modificările aplicate de către Parlament în iulie 2018, la Legea privind piața produselor petroliere, prin care se lăsa la dorința importatorilor și comercianților de produse petroliere stabilirea prețurilor, sunt nejustificate”, menționează deputatul.

Proiectul conține o anexă în care este prezentată formula de calcul a prețurilor maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale. Acestea se vor calcula doar la un litru, separat pentru fiecare tip de produs și partidă importată.

În opinia autorului inițiativei, proiectul va duce la crearea unui mediu concurențial mai echitabil pe piață, în special în raport cu companiile mici, întrucât reglementarea prețurilor va exclude abuzurile potențiale din partea operatorilor mari prin dictarea de facto a prețurilor și respectiv excluderea concurenței neloiale (cu caracteristici de înțelegeri de cartel).

Totodată, inițiativa urmărește asigurarea stabilirii unor prețuri cât mai juste la aceste produse, ținând cont de fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale (Platts), evitând orice reticențe pe această piață.

Deputatul mai invocă stabilirea unor prețuri la produsele petroliere în strictă concordanță cu calitatea acestora, luând în considerare cotațiile Platts, precum și încurajarea utilizării eficiente a resurselor financiare de către managementul companiilor din sector, inclusiv prin eliminarea costurilor neargumentate.

Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului în prima lectură.

Precizăm că, scumpirile la carburanți din ultima perioadă în Republica Moldova au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.

Amintim că, din martie 2019, petroliștii stabilesc de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, fără să depășească rata de rentabilitate anuală de 10%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.