VIDEO Traian în inspecție la Grătiești. Cum s-a modernizat comuna în ultimii ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Grătiești. Colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Victor Mardare.

Grătiești este o comună din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău. Primăria Grătiești are în componență două localități: satul-reședință Grăiești și Hulboaca. În Grătiești locuiesc circa 6 800 de persoane – mai exact, 5 100 în Grătiești și 1 700 în Hulboaca.

Când Victor Mardare și-a început primul mandat, localitatea Hulboaca încă nu era conectată la rețelele de canalizare menajeră.

„Ne-am implicat activ și am făcut toate acțiunile necesare pentru ca rețeaua de canalizare să fie pusă în funcțiune. Ne-am axat și pe construcția apeductului respectiv”, menționează primarul.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 13,6 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Grătiești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2021, au început a fi direcționate resurse pentru implementarea proiectului de execuție a rețelei exterioare a canalizării din cartierul unde se află biserica din Grătiești – un proiect foarte costisitor, care include și două stații de pompare. O altă reușită a comunei este reconstrucția parcului din satul Grătiești.

„Suntem avantajați de faptul că suntem o componentă a Primăriei municipiului Chișinău. În fiecare an avem o sursă sigură de finanțare la capitolul investiții. Asta ne oferă foarte multe oportunități pentru a ne dezvolta”, conchide Victor Mardare.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#gratiesti #Ora de live cu Traian #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.