VIDEO Traian în inspecție la Grătiești. Cum s-a modernizat comuna în ultimii ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns la Grătiești. Colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Victor Mardare.

Grătiești este o comună din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău. Primăria Grătiești are în componență două localități: satul-reședință Grăiești și Hulboaca. În Grătiești locuiesc circa 6 800 de persoane – mai exact, 5 100 în Grătiești și 1 700 în Hulboaca.

Când Victor Mardare și-a început primul mandat, localitatea Hulboaca încă nu era conectată la rețelele de canalizare menajeră.

„Ne-am implicat activ și am făcut toate acțiunile necesare pentru ca rețeaua de canalizare să fie pusă în funcțiune. Ne-am axat și pe construcția apeductului respectiv”, menționează primarul.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 13,6 milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Grătiești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În 2021, au început a fi direcționate resurse pentru implementarea proiectului de execuție a rețelei exterioare a canalizării din cartierul unde se află biserica din Grătiești – un proiect foarte costisitor, care include și două stații de pompare. O altă reușită a comunei este reconstrucția parcului din satul Grătiești.

„Suntem avantajați de faptul că suntem o componentă a Primăriei municipiului Chișinău. În fiecare an avem o sursă sigură de finanțare la capitolul investiții. Asta ne oferă foarte multe oportunități pentru a ne dezvolta”, conchide Victor Mardare.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#gratiesti #Ora de live cu Traian #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.