(VIDEO) Traian în inspecție la Sîngera: Când va fi inaugurată grădinița pe care locuitorii o așteaptă de 10 ani

Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns și la Sîngera. Conform tradiției, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul orașului, Valeriu Popa.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 25,04 milioane de lei pentru dezvoltarea orașului Sîngera.

„Unul dintre proiectele foarte importante pentru localitatea noastră este grădinița din orașul Sângera. Este un proiect de care se discută de mult timp, dat fiind faptul că grădinița a fost proiectată în 2012, iar construcția efectivă în 2013 a fost. În 2020, când am venit, arăta ca un șantier abandonat. La ziua de azi, lucrările sunt strict monitorizate, executate calitativ și sperăm foarte mult să putem primi la anul copilașii la noua grădiniță, care a fost atât de mult așteptată”, a declarat Valeriu Popa

Sîngera este un oraș din sectorul Botanica, situat la 18 km de municipiul Chişinău, fiind întretăiat de râul Işnovăţ. Primăria Sîngera are în componență trei localități: orașul Sîngera, satul Dobrogea și satul Revaca. În Sîngera locuiesc circa 15 mii de oameni

„Încercăm să menținem un echilibru, să obținem proiecte în continuare și să dezvoltăm localitatea. Avem statut de oraș și trebuie să demonstrăm că suntem un oraș și să arătăm ca un oraș. Dacă e să facem o comparație cu Sângera anului 2019 și 2020, diferența este foarte mare. Asta arată cifrele”, conchide primarul.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Singera #Ora de live cu Traian #primarie #Primar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.