(VIDEO) Un bucătar moldovean a vândut o rețetă de morcov caramelizat cu 1000 de euro unui om putred de bogat din China

Petru Scalețchi, cunoscut în țară drept bucătarul diplomat, care de ceva vreme este stabilit în Franța și este bucătar personal, povestește cum a reușit să-i vândă unui om de afaceri putred de bogat din China o rețetă de morcov caramelizat. Petru povestește că a obținut fără prea mult efort, mai în glumă, 1000 de euro. De asemenea, Petru menționează că exact în următoarele secunde a înțeles că putea cere chiar și 10 000 de euro, scrie Realitatea.md.

Am început să lucrez pe iahturi. Am avut un oaspete din China, aș spune numărul 1 din primii 10 cei mai bogați oameni din China. A venit cu fiica, soția și doi băieți din pază. Am gătit. Fiicei lui i-a plăcut morcovul caramelizat. Peste un timp, m-a sunat managerul de la vila unde erau cazați: spune te rog ce ai gătit, noi de trei zile gătim și fiicei lui nu-i place nimic Dacă fiica lui nu este fericită, el nu este fericit, a povestit Petru Scalețchi în cadrul podcastului Titania, realizat de către jurnalista Tatiana Însurățelu.

Petru Scalețchi a dezvăluit că a refuzat să transmită mai departe pe gratis rețeta care-i aparține. Astfel, ar fi cerut o remunerare mai mult simbolică.

Vrei rețeta, plătește bani. Rețeta este a mea. Vine(omul de afaceri) ulterior pe iaht. Hai te rog gătește morcovul tău caramelizat. Fiicei mele îi place. Am gătit morcov. Seara când trebuia să plece, se apropie și îmi spune:

– Spune te rog rețeta.
– Nu.
– Vrei bani?
– Da.
– Cât vrei?
– Mai în glumă, mai în serios, 1000 de euro.
– O mie de euro? Nicio problemă
– Cheamă un paznic și scoate bani. Eu în gândul meu: De ce nu am spus 10 mii, de ce nu am spus 10 mii!

În prezent, Petru Scalețchi locuiește în Franța pe Coasta de Azur. Anterior acesta a participat la emisiunea „Chefi la Cuțite” din România, cât și emisiunea „Bucătarul diplomat” de la Jurnal TV. Totodată, Petru Scalețchi a gătit atât pentru Ambasadorii Germaniei în Moldova, cât și pentru ambasadorii Statelor Unite ale Americii.

#om bogat #titania podcast #bucatar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.