Vinării, cetăți și biserici! Patru rute turistice noi ar putea conecta ambele maluri ale râului Nistru, cu suportul UE

Patru rute turistice ar putea conecta Republica Moldova și Ucraina, promovând turismul din bazinul râului Nistru la nivel european, și nu numai. Pe aceste trasee se vor regăsi vinării, cetăți, dar și biserici cunoscute atât în țară cât și peste hotare.

Aceasta este principala concluzie a unei mese rotunde desfășurate pe 1 octombrie 2021, care a întrunit la Orhei, în format hibrid, peste 20 de reprezentanți ai asociațiilor de profil și operatorilor de turism din Republica Moldova și Ucraina.

Evenimentul, cu genericul „Turismul durabil ca forță motrice pentru dezvoltarea regională: experiența Republicii Moldova și a Ucrainei”, a fost organizat cu suportul Programului Uniunii Europene „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, care contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

Fiecare din cele patru trasee noi are o tematică distinctă și va conecta Republica Moldova, inclusiv regiunea din stânga Nistrului și Ucraina.

Cetățile medievale: Soroca, Tighina și Hotin;
Vinăriile „Buchetul Moldovei” din localitățile Grădinița, Leuntea și Dubăsari – Muzeul Sticlei din Tîrnăuca – vinăria „Kvint” din Tiraspol – cramele din regiunea Odessa, Ucraina;
Turismul rural-ecologic: Orheiul Vechi, stațiunile din Criuleni de pe malul stâng al Nistrului și pensiunile din regiunea Odessa, Ucraina.
Locurile spirituale, cum ar fi mănăstirea de la Chițcani, mănăstirea „Marta și Maria” din Hagimus, catedrala Nașterii Domnului din Tiraspol și mănăstirea-cetate din Ismail, Ucraina.

„Ne bucurăm că prin intermediul Programului UE Măsuri de promovare a încrederii, implementat de PNUD, partenerii noștri locali, care se alătură mesei rotunde, atât offline, cât și online, au pavat calea unei platforme de colaborare, nu numai între cele două maluri ale râului Nistru, dar și în context regional mai larg. Va fi creat un spațiu turistic comun, care va genera mai multe oportunități în bazinul râului Nistru, prin managementul acestei destinații turistice”, a afirmat Giuseppe Paglione, manager de programe la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

Urmează să fie creată o platformă pentru dialog continuu între reprezentanții industriei și autoritățile de reglementare din ambele țări, pentru a asigura condiții reciproc avantajoase pentru dezvoltarea sectorului turistic din bazinul râului Nistru, inclusiv pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare necesar pentru fluidizarea mișcării și atragerea turiștilor.

„Generarea competitivității și durabilitatea destinațiilor turistice, aceasta ar trebui să fie abordarea corectă. De asemenea, e bine să se implice rezidenții și comunitatea locală în managementul turismului și procesul de luare a deciziilor, ulterior implementarea acesteia într-o abordare cu adevărat publică – privată – comunitară”, a menționat Ivan Liptuga, președintele Organizației Naționale a Turismului din Ucraina.

Participanții la masa rotundă au semnat o rezoluție, care prevede angajamentul de a promova rutele comune, crearea unor centre de informare turistică, extinderea surselor de finanțare la nivel internațional, condiții reciproc clare și transparente pentru circulația și găsirea turiștilor străini – elemente necesare pentru dezvoltarea unui turism durabil în bazinul râului Nistru.

Masa rotundă a fost organizată în parteneriat cu Centrul de Informare și Promovare în Domeniul Turismului din Republica Moldova, Agenția de Investiții și Dezvoltare, Organizația Națională a Turismului din Ucraina.

#rute turistice #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.