Vine foamete mare în Rusia! Foarte curând, rușii se vor confrunta cu o penurie de alimente

Maxim Mironov, un profesor rus de finanțe, doctor al Universității din Chicago, explică concis situația economică dezastruoasă în care este adusă Moscova de sancțiunile internaționale, într-o postare pe twitter.

Pe scurt, concluzia mea științifică ca profesor de finanțe, doctor al Universității din Chicago este că suntem F*CKED.

Și dublu f*cked pentru că locuitorii Rusiei, chiar și cei educați, în cea mai mare parte, nu înțeleg ce îi așteaptă.

Foarte curând, rușii se vor confrunta cu o penurie de produse de bază. Nu vorbesc despre tot felul de iPhone-uri, al căror import a fost deja interzis, ci despre alimente, haine, mașini, electrocasnice etc.

Rusia este foarte puternic integrată în comerțul mondial. Și deja cei mai mari operatori refuză să trimită containere cu mărfuri în Rusia. Dar chiar dacă se întâmplă un miracol și Rusia găsește pe cineva care este gata să trimită containere în Rusia, întrebarea este cum să plătească pentru asta?

Veniturile din export vor scădea semnificativ, deoarece toți cumpărătorii încearcă deja să abandoneze mărfurile rusești. Vedem că nici companiile petroliere nesancționate nu pot găsi cumpărători pentru petrolul lor. Gazprom, principalul exportator de gaze, este deja sancționată, adică, în general, nu este clar cum va primi venituri din valută.

Banca Centrală a Rusiei a acumulat un cufăr uriaș de bani, 650 de miliarde de dolari. Doar mai mult de jumătate din aceste rezerve au fost deja sechestrate, iar ce să faci cu aurul nu este, de asemenea, foarte clar. Puține bănci din lume vor dori să-l cumpere de la Banca Centrală a Rusiei, pentru a nu cădea ei înșiși sub sancțiuni sau amenzi uriașe.

Mulți oameni cred că Rusia a construit în ultimii ani o grămadă de fabrici, numai că toate aceste fabrici – auto, aviație, electrocasnice etc. folosesc activ componente importate.

Adică, în următoarele luni, ne vom confrunta cu închiderea unor industrii întregi, cu toate consecințele care decurg – penurie de bunuri, șomaj în masă, respectiv, o scădere a colectării impozitelor și, ca urmare, probleme cu plata salariilor către angajați de stat.

Avioanele, chiar și în interiorul Rusiei, vor înceta în curând să zboare. Până la urmă, aproape toate sunt importate, iar Occidentului i s-a interzis deja furnizarea de piese de schimb. Prin urmare, vom vedea în curând o dezafectare masivă a aeronavelor.

Despre agricultură: știți că în Rusia, ponderea semințelor importate este de aproape 40%? Și pentru cartofi, ponderea semințelor importate este de 90%? Adică, desigur, fermierii vor veni cu o soluție în timp, dar cel puțin pe termen scurt, ar trebui să ne așteptăm la o lipsă de produse agricole de bază și la o creștere bruscă a prețurilor.

Și nici asta nu este tot. Toți cei care pot părăsi țara vor începe să plece. Se întâmplă deja. Guvernul înțelege acest lucru, motiv pentru care a introdus astăzi o grămadă de măsuri pentru a păstra oamenii din industria IT. Numai că nu vor funcționa. Prin urmare, este foarte probabil ca vizele de ieșire să fie introduse în curând pentru anumite categorii sau să închidă complet țara”, conchide profesorul Mironov în analiza postată pe Twitter.

Меня многие просят прокомментировать санкции.

Если вкратце, то мое научное заключение, как профессора финансов, доктора Чикагского Университета – это ПИЗДЕЦ.

И двойной пиздец, что жители России, даже образованные, в большинстве своем не понимают, что их ждёт.
Объясняю на…

— Maxim Mironov (@mironov_fm) March 2, 2022

#razboi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.