„Vinul Moldovei 2022”: peste 200 de vinuri vor fi evaluate de un juriu format din experți locali și internaționali

În ajunul Zilei Naționale a Vinului, Vinul Moldovei se va afla în centrul atenției. În premieră, țara noastră va găzdui concursul național de degustare – „Vinul Moldovei 2022”.

La competiție s-au înscris 52 de vinării din țară cu peste 200 de mostre de vinuri produse din soiuri autohtone, (Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră, Fetească Neagră), din soiuri noi de selecție moldovenească (Viorica, Alb de Onițcani, Riton), cupaje obținute prin asamblarea cu soiuri europene, dar și băuturi alcoolice de origine vitivinicolă sau distilate de vin. Vinurile vor fi evaluate de 20 de jurați, experți naționali și internaționali care provin din opt țări (Franța, România, Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Concursul se va desfășura în conformitate cu normele riguroase ale regulamentelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Mostrele prezentate spre jurizare vor fi grupate în 5 categorii, conform regulamentului O.I.V: vinuri albe liniştite; vinuri roşii şi roze liniştite; vinuri efervescente albe, roşii şi roze; vinuri alcoolizate şi aromatizate; băuturi spirtoase.

Conform regulamentului OIV, doar 30% din numărul total de probe participante la concurs vor fi apreciate cu medalii, iar cele mai bune mostre de vinuri, care vor acumula peste 92 de puncte, vor avea șansa să obțină Medalia de Aur.

Vinurile participante la concurs vor fi evaluate de experți străini și locali, grupați în comisii specializate de până la 5 persoane. Zilnic, jurații vor degusta până la 50 de probe/zi de vinuri şi până la 30 de probe/zi de băuturi spirtoase, iar rezultatele sesiunii vor fi colectate și centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.

Din juriul concursului vor face parte:

CINTIA COLIBABA – expert degustator, Membru Asociaţia Degustatorilor Autorizaţi din România, Doctor în viticultură și oenologie
DOMINIQUE TUSSEAU – oenolog, președinte al Comisiei de Oenologie la OIV.
JOËL ROCHARD – Inginer agronom şi oenolog, expert internaţional în viticultură şi oenologie la OIV.
MILOŠ MICHLOVSKÝ – expert în vinuri, doctor în ştiinţe tehnice, ameliorator.
TOMASZ PRANGE-BARCZYŃSKI – expert în vinuri, redactor-șef Magazyn Wino (Polonia)
VLADIMIR STRIEZENEC – expert în vinuri, vinificator
ARINA ANTOCE – doctor, expert şi delegat MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale) la OIV, comisia Oenologie
STANIMIR STOYANOV – Oenolog, Președinte al Uniunii Oenologilor din Bulgaria
VALERIU COTEA – doctor, Președinte al Comisiei de oenologie de la OIV, Președinte al Patronatului Viei și Vinului, membru al Academiei Române, Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi (IULS)
PAUL GUYARD – Oenolog, vinificator
ROBERT JOSEPH – journalist, expert international
CONSTANTIN OLARU – doctor în științe tehnice, președinte de onoare la Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova

Câștigătorii concursului vor fi premiați cu diplome, în data de 1 octombrie, în cadrul ceremoniei de inaugurare oficială a Zilei Naționale a Vinului. Timp de două zile, vinurile medaliate vor putea fi degustate, la standul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Concursul „Vinul Moldovei 2022” se va desfășura pe 29-30 septembrie și este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului cu suportul partenerului strategic – USAID.

#vinurile moldovei #concurs #premii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.