„Vinul Moldovei 2022”: peste 200 de vinuri vor fi evaluate de un juriu format din experți locali și internaționali

29 Sept. 2022, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Sept. 2022, 12:57 // Actual //  MD Bani

În ajunul Zilei Naționale a Vinului, Vinul Moldovei se va afla în centrul atenției. În premieră, țara noastră va găzdui concursul național de degustare – „Vinul Moldovei 2022”.

La competiție s-au înscris 52 de vinării din țară cu peste 200 de mostre de vinuri produse din soiuri autohtone, (Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră, Fetească Neagră), din soiuri noi de selecție moldovenească (Viorica, Alb de Onițcani, Riton), cupaje obținute prin asamblarea cu soiuri europene, dar și băuturi alcoolice de origine vitivinicolă sau distilate de vin. Vinurile vor fi evaluate de 20 de jurați, experți naționali și internaționali care provin din opt țări (Franța, România, Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Concursul se va desfășura în conformitate cu normele riguroase ale regulamentelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Mostrele prezentate spre jurizare vor fi grupate în 5 categorii, conform regulamentului O.I.V: vinuri albe liniştite; vinuri roşii şi roze liniştite; vinuri efervescente albe, roşii şi roze; vinuri alcoolizate şi aromatizate; băuturi spirtoase.

Conform regulamentului OIV, doar 30% din numărul total de probe participante la concurs vor fi apreciate cu medalii, iar cele mai bune mostre de vinuri, care vor acumula peste 92 de puncte, vor avea șansa să obțină Medalia de Aur.

Vinurile participante la concurs vor fi evaluate de experți străini și locali, grupați în comisii specializate de până la 5 persoane. Zilnic, jurații vor degusta până la 50 de probe/zi de vinuri şi până la 30 de probe/zi de băuturi spirtoase, iar rezultatele sesiunii vor fi colectate și centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.

Din juriul concursului vor face parte:

  • CINTIA COLIBABA – expert degustator, Membru Asociaţia Degustatorilor Autorizaţi din România, Doctor în viticultură și oenologie
  • DOMINIQUE TUSSEAU – oenolog, președinte al Comisiei de Oenologie la OIV.
  • JOËL ROCHARD – Inginer agronom şi oenolog, expert internaţional în viticultură şi oenologie la OIV.
  • MILOŠ MICHLOVSKÝ – expert în vinuri, doctor în ştiinţe tehnice, ameliorator.
  • TOMASZ PRANGE-BARCZYŃSKI – expert în vinuri,  redactor-șef Magazyn Wino (Polonia)
  • VLADIMIR STRIEZENEC – expert în vinuri, vinificator
  • ARINA ANTOCE – doctor, expert şi delegat MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale) la OIV, comisia Oenologie
  • STANIMIR STOYANOV – Oenolog, Președinte al Uniunii Oenologilor din Bulgaria
  • VALERIU COTEA – doctor, Președinte al Comisiei de oenologie de la OIV, Președinte al Patronatului Viei și Vinului, membru al Academiei Române, Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi (IULS)
  • PAUL GUYARD – Oenolog, vinificator
  • ROBERT JOSEPH – journalist, expert international
  • CONSTANTIN OLARU – doctor în științe tehnice, președinte de onoare la Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova

Câștigătorii concursului vor fi premiați cu diplome, în data de 1 octombrie, în cadrul ceremoniei de inaugurare oficială a Zilei Naționale a Vinului. Timp de două zile, vinurile medaliate vor putea fi degustate, la standul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Concursul „Vinul Moldovei 2022” se va desfășura pe 29-30 septembrie și este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului cu suportul partenerului strategic – USAID.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 10:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2025, 10:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII