Visa a fost dat în judecată de Departamentul de Justiție al SUA pentru monopol ilegal

25 Sept. 2024, 18:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 18:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți un proces în care acuză Visa de monopol ilegal pe piața cardurilor de debit, potrivit CNN, citat de antena3.ro

Timp de peste un deceniu, susține departamentul, Visa a abuzat de poziția sa dominantă pe piața cardurilor de debit pentru a forța întreprinderile să utilizeze rețeaua Visa în locul celor ale concurenților și pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi alternative.

„Susținem că Visa a acumulat în mod ilegal puterea de a extrage comisioane care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață concurențială”, a afirmat procurorul general Merrick Garland într-o declarație. „Comercianții și băncile transferă aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității sau a serviciilor.  În consecință, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci prețul a aproape orice.”

CNN a contactat Visa pentru a comenta procesul.

Procesul antitrust este una dintre cele câteva acțiuni majore întreprinse recent de Departamentul de Justiție. De asemenea, departamentul a intentat recent procese civile împotriva unei companii imobiliare care ar fi ajutat la umflarea artificială a chiriilor în întreaga țară și o alta împotriva companiei-mamă a Ticketmaster, Live Nation, și a convins un judecător să declare că Google a încălcat legile antitrust cu afacerea sa de căutare.

De asemenea, acest proces are loc la doar trei ani după ce Departamentul de Justiție a intentat un proces pentru a împiedica Visa să fuzioneze cu Plaid, un start-up de tehnologie financiară. Acordul de fuziune în valoare de 5,3 miliarde de dolari a fost anulat, iar procesul a fost abandonat.

Conform noii plângeri împotriva Visa, care a fost depusă la tribunalul federal din New York, mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din țară au loc în rețeaua de debit Visa. La rândul său, Visa este în măsură să perceapă taxe de procesare de peste 7 miliarde de dolari pentru aceste tranzacții, afirmă ministerul.

Pentru a menține acest control, Visa impune acorduri de exclusivitate care penalizează furnizorii și băncile care doresc să efectueze tranzacții prin sisteme diferite, izolând efectiv compania de concurență.

„De asemenea, Visa îi determină pe potențialii concurenți să devină parteneri în loc să intre pe piață în calitate de concurenți, oferind stimulente monetare generoase și amenințând cu taxe suplimentare punitive”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat de presă. „După cum se susține în plângere, Visa a cooptat concurența deoarece se temea să piardă cote, venituri sau să fie înlocuită cu totul de o altă rețea de debit.”

Comercianții și comercianții cu amănuntul se plâng de mult timp de faptul că societățile de carduri de credit precum Visa percep ceea ce ei descriu drept comisioane exorbitante. În martie, un grup de comercianți a convenit să ajungă la o înțelegere cu Visa și Mastercard în valoare de 30 de miliarde de dolari, în urma unei lupte antitrust de zeci de ani în instanță.

Cu toate acestea, National Retail Foundation, un grup comercial care reprezintă comercianții cu amănuntul, a luptat pentru a bloca înțelegerea, susținând că aceasta oferă prea puține compensații magazinelor care utilizează terminalele de plată Visa și Mastercard. În iunie, un judecător federal a respins înțelegerea, argumentând că societățile de carduri de credit trebuie să facă mai multe concesii pentru a soluționa litigiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!