Visa a fost dat în judecată de Departamentul de Justiție al SUA pentru monopol ilegal

25 Sept. 2024, 18:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 18:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți un proces în care acuză Visa de monopol ilegal pe piața cardurilor de debit, potrivit CNN, citat de antena3.ro

Timp de peste un deceniu, susține departamentul, Visa a abuzat de poziția sa dominantă pe piața cardurilor de debit pentru a forța întreprinderile să utilizeze rețeaua Visa în locul celor ale concurenților și pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi alternative.

„Susținem că Visa a acumulat în mod ilegal puterea de a extrage comisioane care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață concurențială”, a afirmat procurorul general Merrick Garland într-o declarație. „Comercianții și băncile transferă aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității sau a serviciilor.  În consecință, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci prețul a aproape orice.”

CNN a contactat Visa pentru a comenta procesul.

Procesul antitrust este una dintre cele câteva acțiuni majore întreprinse recent de Departamentul de Justiție. De asemenea, departamentul a intentat recent procese civile împotriva unei companii imobiliare care ar fi ajutat la umflarea artificială a chiriilor în întreaga țară și o alta împotriva companiei-mamă a Ticketmaster, Live Nation, și a convins un judecător să declare că Google a încălcat legile antitrust cu afacerea sa de căutare.

De asemenea, acest proces are loc la doar trei ani după ce Departamentul de Justiție a intentat un proces pentru a împiedica Visa să fuzioneze cu Plaid, un start-up de tehnologie financiară. Acordul de fuziune în valoare de 5,3 miliarde de dolari a fost anulat, iar procesul a fost abandonat.

Conform noii plângeri împotriva Visa, care a fost depusă la tribunalul federal din New York, mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din țară au loc în rețeaua de debit Visa. La rândul său, Visa este în măsură să perceapă taxe de procesare de peste 7 miliarde de dolari pentru aceste tranzacții, afirmă ministerul.

Pentru a menține acest control, Visa impune acorduri de exclusivitate care penalizează furnizorii și băncile care doresc să efectueze tranzacții prin sisteme diferite, izolând efectiv compania de concurență.

„De asemenea, Visa îi determină pe potențialii concurenți să devină parteneri în loc să intre pe piață în calitate de concurenți, oferind stimulente monetare generoase și amenințând cu taxe suplimentare punitive”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat de presă. „După cum se susține în plângere, Visa a cooptat concurența deoarece se temea să piardă cote, venituri sau să fie înlocuită cu totul de o altă rețea de debit.”

Comercianții și comercianții cu amănuntul se plâng de mult timp de faptul că societățile de carduri de credit precum Visa percep ceea ce ei descriu drept comisioane exorbitante. În martie, un grup de comercianți a convenit să ajungă la o înțelegere cu Visa și Mastercard în valoare de 30 de miliarde de dolari, în urma unei lupte antitrust de zeci de ani în instanță.

Cu toate acestea, National Retail Foundation, un grup comercial care reprezintă comercianții cu amănuntul, a luptat pentru a bloca înțelegerea, susținând că aceasta oferă prea puține compensații magazinelor care utilizează terminalele de plată Visa și Mastercard. În iunie, un judecător federal a respins înțelegerea, argumentând că societățile de carduri de credit trebuie să facă mai multe concesii pentru a soluționa litigiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.