Visa a fost dat în judecată de Departamentul de Justiție al SUA pentru monopol ilegal

25 Sept. 2024, 18:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 18:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți un proces în care acuză Visa de monopol ilegal pe piața cardurilor de debit, potrivit CNN, citat de antena3.ro

Timp de peste un deceniu, susține departamentul, Visa a abuzat de poziția sa dominantă pe piața cardurilor de debit pentru a forța întreprinderile să utilizeze rețeaua Visa în locul celor ale concurenților și pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi alternative.

„Susținem că Visa a acumulat în mod ilegal puterea de a extrage comisioane care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață concurențială”, a afirmat procurorul general Merrick Garland într-o declarație. „Comercianții și băncile transferă aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității sau a serviciilor.  În consecință, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci prețul a aproape orice.”

CNN a contactat Visa pentru a comenta procesul.

Procesul antitrust este una dintre cele câteva acțiuni majore întreprinse recent de Departamentul de Justiție. De asemenea, departamentul a intentat recent procese civile împotriva unei companii imobiliare care ar fi ajutat la umflarea artificială a chiriilor în întreaga țară și o alta împotriva companiei-mamă a Ticketmaster, Live Nation, și a convins un judecător să declare că Google a încălcat legile antitrust cu afacerea sa de căutare.

De asemenea, acest proces are loc la doar trei ani după ce Departamentul de Justiție a intentat un proces pentru a împiedica Visa să fuzioneze cu Plaid, un start-up de tehnologie financiară. Acordul de fuziune în valoare de 5,3 miliarde de dolari a fost anulat, iar procesul a fost abandonat.

Conform noii plângeri împotriva Visa, care a fost depusă la tribunalul federal din New York, mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din țară au loc în rețeaua de debit Visa. La rândul său, Visa este în măsură să perceapă taxe de procesare de peste 7 miliarde de dolari pentru aceste tranzacții, afirmă ministerul.

Pentru a menține acest control, Visa impune acorduri de exclusivitate care penalizează furnizorii și băncile care doresc să efectueze tranzacții prin sisteme diferite, izolând efectiv compania de concurență.

„De asemenea, Visa îi determină pe potențialii concurenți să devină parteneri în loc să intre pe piață în calitate de concurenți, oferind stimulente monetare generoase și amenințând cu taxe suplimentare punitive”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat de presă. „După cum se susține în plângere, Visa a cooptat concurența deoarece se temea să piardă cote, venituri sau să fie înlocuită cu totul de o altă rețea de debit.”

Comercianții și comercianții cu amănuntul se plâng de mult timp de faptul că societățile de carduri de credit precum Visa percep ceea ce ei descriu drept comisioane exorbitante. În martie, un grup de comercianți a convenit să ajungă la o înțelegere cu Visa și Mastercard în valoare de 30 de miliarde de dolari, în urma unei lupte antitrust de zeci de ani în instanță.

Cu toate acestea, National Retail Foundation, un grup comercial care reprezintă comercianții cu amănuntul, a luptat pentru a bloca înțelegerea, susținând că aceasta oferă prea puține compensații magazinelor care utilizează terminalele de plată Visa și Mastercard. În iunie, un judecător federal a respins înțelegerea, argumentând că societățile de carduri de credit trebuie să facă mai multe concesii pentru a soluționa litigiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova a revenit în regim de creștere în trimestrul II al anului 2026, după două trimestre consecutive de stagnare. Indicatorul Expert-Grup, Termometrul Economic al Moldovei a înregistrat în luna iunie o valoare de +0,23 abateri standard (σ) față de dinamica medie din perioada 2010–2026.

Media mobilă pentru ultimele trei luni a ajuns la +0,16σ, ceea ce confirmă menținerea economiei în zona de creștere. Potrivit Expert-Grup, trimestrul II 2026 devine astfel primul trimestru de creștere după două trimestre în care economia s-a aflat în regim de stagnare.

Evoluția pozitivă este susținută în special de economia reală. Producția industrială a înregistrat în iunie un scor de +0,9, în creștere de la +0,6 în mai, iar comerțul cu amănuntul, ajustat în termeni reali, s-a menținut la un nivel ridicat, de +0,9, după +1,0 în luna precedentă.

Și exporturile au contribuit pozitiv la indicatorul general, cu un scor de +0,4, față de +0,3 în mai. Masa monetară M3, calculată în termeni reali, s-a situat la +0,2, nivel similar celui din luna precedentă.

În schimb, sectorul financiar continuă să transmită semnale mai puțin favorabile. Componenta privind evoluția creditelor neperformante, ΔNPL inversat, a înregistrat un scor de -0,5, chiar dacă situația s-a îmbunătățit față de nivelul de -0,7 din mai. Tot în teritoriu negativ se menține spread-ul dintre randamentul valorilor mobiliare de stat cu scadența la 364 de zile și rata de bază a BNM, cu un scor de -0,5.

Per ansamblu, indicatorul compozit s-a menținut în teritoriu pozitiv în ultimele luni. După -0,1 în februarie, acesta a urcat la +0,2 în martie, s-a situat la +0,1 în aprilie și mai, iar în iunie a ajuns la aproximativ +0,2, valoarea exactă a indicatorului lunar fiind +0,23σ.

Termometrul Economic al Expert-Grup sintetizează într-un singur semnal lunar șase indicatori publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei: producția industrială, comerțul cu amănuntul, exporturile, masa monetară M3, calitatea portofoliilor bancare și diferența dintre randamentul VMS la 364 de zile și rata de bază a BNM.

Pe baza acestora, starea economiei este clasificată în trei regimuri – creștere, stagnare sau declin. Valorile sunt exprimate în abateri standard față de dinamica medie înregistrată în perioada 2010–2026.

Cei șase indicatori au ponderi egale, de aproximativ 16,7% fiecare. Economia reală reprezintă 33,3% din indice, sectorul extern 16,7%, componenta monetar-financiară 33,3%, iar condițiile financiare de piață alte 16,7%.