Visa a fost dat în judecată de Departamentul de Justiție al SUA pentru monopol ilegal

25 Sept. 2024, 18:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 18:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți un proces în care acuză Visa de monopol ilegal pe piața cardurilor de debit, potrivit CNN, citat de antena3.ro

Timp de peste un deceniu, susține departamentul, Visa a abuzat de poziția sa dominantă pe piața cardurilor de debit pentru a forța întreprinderile să utilizeze rețeaua Visa în locul celor ale concurenților și pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi alternative.

„Susținem că Visa a acumulat în mod ilegal puterea de a extrage comisioane care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață concurențială”, a afirmat procurorul general Merrick Garland într-o declarație. „Comercianții și băncile transferă aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității sau a serviciilor.  În consecință, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci prețul a aproape orice.”

CNN a contactat Visa pentru a comenta procesul.

Procesul antitrust este una dintre cele câteva acțiuni majore întreprinse recent de Departamentul de Justiție. De asemenea, departamentul a intentat recent procese civile împotriva unei companii imobiliare care ar fi ajutat la umflarea artificială a chiriilor în întreaga țară și o alta împotriva companiei-mamă a Ticketmaster, Live Nation, și a convins un judecător să declare că Google a încălcat legile antitrust cu afacerea sa de căutare.

De asemenea, acest proces are loc la doar trei ani după ce Departamentul de Justiție a intentat un proces pentru a împiedica Visa să fuzioneze cu Plaid, un start-up de tehnologie financiară. Acordul de fuziune în valoare de 5,3 miliarde de dolari a fost anulat, iar procesul a fost abandonat.

Conform noii plângeri împotriva Visa, care a fost depusă la tribunalul federal din New York, mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din țară au loc în rețeaua de debit Visa. La rândul său, Visa este în măsură să perceapă taxe de procesare de peste 7 miliarde de dolari pentru aceste tranzacții, afirmă ministerul.

Pentru a menține acest control, Visa impune acorduri de exclusivitate care penalizează furnizorii și băncile care doresc să efectueze tranzacții prin sisteme diferite, izolând efectiv compania de concurență.

„De asemenea, Visa îi determină pe potențialii concurenți să devină parteneri în loc să intre pe piață în calitate de concurenți, oferind stimulente monetare generoase și amenințând cu taxe suplimentare punitive”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat de presă. „După cum se susține în plângere, Visa a cooptat concurența deoarece se temea să piardă cote, venituri sau să fie înlocuită cu totul de o altă rețea de debit.”

Comercianții și comercianții cu amănuntul se plâng de mult timp de faptul că societățile de carduri de credit precum Visa percep ceea ce ei descriu drept comisioane exorbitante. În martie, un grup de comercianți a convenit să ajungă la o înțelegere cu Visa și Mastercard în valoare de 30 de miliarde de dolari, în urma unei lupte antitrust de zeci de ani în instanță.

Cu toate acestea, National Retail Foundation, un grup comercial care reprezintă comercianții cu amănuntul, a luptat pentru a bloca înțelegerea, susținând că aceasta oferă prea puține compensații magazinelor care utilizează terminalele de plată Visa și Mastercard. În iunie, un judecător federal a respins înțelegerea, argumentând că societățile de carduri de credit trebuie să facă mai multe concesii pentru a soluționa litigiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!