Visa a fost dat în judecată de Departamentul de Justiție al SUA pentru monopol ilegal

25 Sept. 2024, 18:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 18:13 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Departamentul de Justiție al SUA a intentat marți un proces în care acuză Visa de monopol ilegal pe piața cardurilor de debit, potrivit CNN, citat de antena3.ro

Timp de peste un deceniu, susține departamentul, Visa a abuzat de poziția sa dominantă pe piața cardurilor de debit pentru a forța întreprinderile să utilizeze rețeaua Visa în locul celor ale concurenților și pentru a împiedica intrarea pe piață a unor noi alternative.

„Susținem că Visa a acumulat în mod ilegal puterea de a extrage comisioane care depășesc cu mult ceea ce ar putea percepe pe o piață concurențială”, a afirmat procurorul general Merrick Garland într-o declarație. „Comercianții și băncile transferă aceste costuri către consumatori, fie prin creșterea prețurilor, fie prin reducerea calității sau a serviciilor.  În consecință, comportamentul ilegal al Visa afectează nu doar prețul unui singur lucru, ci prețul a aproape orice.”

CNN a contactat Visa pentru a comenta procesul.

Procesul antitrust este una dintre cele câteva acțiuni majore întreprinse recent de Departamentul de Justiție. De asemenea, departamentul a intentat recent procese civile împotriva unei companii imobiliare care ar fi ajutat la umflarea artificială a chiriilor în întreaga țară și o alta împotriva companiei-mamă a Ticketmaster, Live Nation, și a convins un judecător să declare că Google a încălcat legile antitrust cu afacerea sa de căutare.

De asemenea, acest proces are loc la doar trei ani după ce Departamentul de Justiție a intentat un proces pentru a împiedica Visa să fuzioneze cu Plaid, un start-up de tehnologie financiară. Acordul de fuziune în valoare de 5,3 miliarde de dolari a fost anulat, iar procesul a fost abandonat.

Conform noii plângeri împotriva Visa, care a fost depusă la tribunalul federal din New York, mai mult de 60% din tranzacțiile de debit din țară au loc în rețeaua de debit Visa. La rândul său, Visa este în măsură să perceapă taxe de procesare de peste 7 miliarde de dolari pentru aceste tranzacții, afirmă ministerul.

Pentru a menține acest control, Visa impune acorduri de exclusivitate care penalizează furnizorii și băncile care doresc să efectueze tranzacții prin sisteme diferite, izolând efectiv compania de concurență.

„De asemenea, Visa îi determină pe potențialii concurenți să devină parteneri în loc să intre pe piață în calitate de concurenți, oferind stimulente monetare generoase și amenințând cu taxe suplimentare punitive”, a declarat Departamentul de Justiție într-un comunicat de presă. „După cum se susține în plângere, Visa a cooptat concurența deoarece se temea să piardă cote, venituri sau să fie înlocuită cu totul de o altă rețea de debit.”

Comercianții și comercianții cu amănuntul se plâng de mult timp de faptul că societățile de carduri de credit precum Visa percep ceea ce ei descriu drept comisioane exorbitante. În martie, un grup de comercianți a convenit să ajungă la o înțelegere cu Visa și Mastercard în valoare de 30 de miliarde de dolari, în urma unei lupte antitrust de zeci de ani în instanță.

Cu toate acestea, National Retail Foundation, un grup comercial care reprezintă comercianții cu amănuntul, a luptat pentru a bloca înțelegerea, susținând că aceasta oferă prea puține compensații magazinelor care utilizează terminalele de plată Visa și Mastercard. În iunie, un judecător federal a respins înțelegerea, argumentând că societățile de carduri de credit trebuie să facă mai multe concesii pentru a soluționa litigiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.