VISA: Cele mai multe furturi de bani de pe carduri sunt legate de comerțul electronic

Un studiu VISA arată că 75% dintre fraude și încălcarea securității datelor la nivel mondial sunt legate de comerțul electronic.

Aproape 3/4 dintre cazurile de fraudă și scurgerile de date identificate de echipa Visa International Risk au vizat jucători de pe piața comerțului electronic – în special, acestea au fost atacuri care au folosit inginerie socială, malware și atacuri de phishing. Proprietarii de criptomonede sunt, de asemenea, expuși riscului: împotriva lor sunt folosite noi programe malware, axate pe portofele sub forma extensiei de browser și a serviciului de cripto bridge.

„Pe măsură ce comerțul cu amănuntul revine la nivelurile de dinaintea pandemiei, fraudatorii caută din nou vulnerabilități de securitate în magazinele fizice și continuă să profite de escrocherii în comerțul electronic prin malware, ransomware și atacuri de phishing”, a declarat Paul Fabara, director de management al riscurilor Visa.

Aproape trei sferturi din fraudele și încălcările de date identificate de echipa Visa Global Risk au implicat jucători de comerț electronic, cel mai frecvent atacuri de inginerie socială și ransomware. Atacurile de skimming digital care vizează platformele de comerț electronic și care integrează coduri terțe sunt foarte frecvente.

Aceste atacuri scot în evidență necesitatea întreprinderii unor măsuri de securitate puternice pe site-urile web ale comercianților și pe paginile de plată, demonstrând necesitatea de a ne asigura că pe paginile sensibile ale titularilor de carduri nu sunt utilizate codurile externe. Potrivit sondajului „Mișcarea banilor într-o lume digitală | MIT Technology Review, 42% dintre respondenți afirmă că măsurile de securitate sunt importante pentru clienții lor, iar 59% admit că amenințările de securitate cibernetică sunt cea mai mare provocare pentru extinderea plăților digitale. Mulți acordă prioritate funcțiilor de securitate avansate, cum ar fi jetoanele digitale (32%), inteligența artificială și autorizarea avansată (43%).

Pe lângă atacurile asupra monedelor tradiționale, atacatorii folosesc noi tactici pentru a înșela utilizatorii de criptomonede, inclusiv noile programe malware direcționate spre portofel, ca extensie de browser pentru utilizatorii de criptomonede, și inovații în schemele de phishing și inginerie socială. Serviciile Cryptobridge sunt, de asemenea, o țintă. Din ianuarie până în februarie 2022, trei furturi majore care exploatează vulnerabilități în diferite servicii-punte au adus hoților cibernetici peste 400 de milioane de dolari.

#Furturi #carduri #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.