VISA: Cele mai multe furturi de bani de pe carduri sunt legate de comerțul electronic

Un studiu VISA arată că 75% dintre fraude și încălcarea securității datelor la nivel mondial sunt legate de comerțul electronic.

Aproape 3/4 dintre cazurile de fraudă și scurgerile de date identificate de echipa Visa International Risk au vizat jucători de pe piața comerțului electronic – în special, acestea au fost atacuri care au folosit inginerie socială, malware și atacuri de phishing. Proprietarii de criptomonede sunt, de asemenea, expuși riscului: împotriva lor sunt folosite noi programe malware, axate pe portofele sub forma extensiei de browser și a serviciului de cripto bridge.

„Pe măsură ce comerțul cu amănuntul revine la nivelurile de dinaintea pandemiei, fraudatorii caută din nou vulnerabilități de securitate în magazinele fizice și continuă să profite de escrocherii în comerțul electronic prin malware, ransomware și atacuri de phishing”, a declarat Paul Fabara, director de management al riscurilor Visa.

Aproape trei sferturi din fraudele și încălcările de date identificate de echipa Visa Global Risk au implicat jucători de comerț electronic, cel mai frecvent atacuri de inginerie socială și ransomware. Atacurile de skimming digital care vizează platformele de comerț electronic și care integrează coduri terțe sunt foarte frecvente.

Aceste atacuri scot în evidență necesitatea întreprinderii unor măsuri de securitate puternice pe site-urile web ale comercianților și pe paginile de plată, demonstrând necesitatea de a ne asigura că pe paginile sensibile ale titularilor de carduri nu sunt utilizate codurile externe. Potrivit sondajului „Mișcarea banilor într-o lume digitală | MIT Technology Review, 42% dintre respondenți afirmă că măsurile de securitate sunt importante pentru clienții lor, iar 59% admit că amenințările de securitate cibernetică sunt cea mai mare provocare pentru extinderea plăților digitale. Mulți acordă prioritate funcțiilor de securitate avansate, cum ar fi jetoanele digitale (32%), inteligența artificială și autorizarea avansată (43%).

Pe lângă atacurile asupra monedelor tradiționale, atacatorii folosesc noi tactici pentru a înșela utilizatorii de criptomonede, inclusiv noile programe malware direcționate spre portofel, ca extensie de browser pentru utilizatorii de criptomonede, și inovații în schemele de phishing și inginerie socială. Serviciile Cryptobridge sunt, de asemenea, o țintă. Din ianuarie până în februarie 2022, trei furturi majore care exploatează vulnerabilități în diferite servicii-punte au adus hoților cibernetici peste 400 de milioane de dolari.

#Furturi #carduri #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.