VISA: Cele mai multe furturi de bani de pe carduri sunt legate de comerțul electronic

Un studiu VISA arată că 75% dintre fraude și încălcarea securității datelor la nivel mondial sunt legate de comerțul electronic.

Aproape 3/4 dintre cazurile de fraudă și scurgerile de date identificate de echipa Visa International Risk au vizat jucători de pe piața comerțului electronic – în special, acestea au fost atacuri care au folosit inginerie socială, malware și atacuri de phishing. Proprietarii de criptomonede sunt, de asemenea, expuși riscului: împotriva lor sunt folosite noi programe malware, axate pe portofele sub forma extensiei de browser și a serviciului de cripto bridge.

„Pe măsură ce comerțul cu amănuntul revine la nivelurile de dinaintea pandemiei, fraudatorii caută din nou vulnerabilități de securitate în magazinele fizice și continuă să profite de escrocherii în comerțul electronic prin malware, ransomware și atacuri de phishing”, a declarat Paul Fabara, director de management al riscurilor Visa.

Aproape trei sferturi din fraudele și încălcările de date identificate de echipa Visa Global Risk au implicat jucători de comerț electronic, cel mai frecvent atacuri de inginerie socială și ransomware. Atacurile de skimming digital care vizează platformele de comerț electronic și care integrează coduri terțe sunt foarte frecvente.

Aceste atacuri scot în evidență necesitatea întreprinderii unor măsuri de securitate puternice pe site-urile web ale comercianților și pe paginile de plată, demonstrând necesitatea de a ne asigura că pe paginile sensibile ale titularilor de carduri nu sunt utilizate codurile externe. Potrivit sondajului „Mișcarea banilor într-o lume digitală | MIT Technology Review, 42% dintre respondenți afirmă că măsurile de securitate sunt importante pentru clienții lor, iar 59% admit că amenințările de securitate cibernetică sunt cea mai mare provocare pentru extinderea plăților digitale. Mulți acordă prioritate funcțiilor de securitate avansate, cum ar fi jetoanele digitale (32%), inteligența artificială și autorizarea avansată (43%).

Pe lângă atacurile asupra monedelor tradiționale, atacatorii folosesc noi tactici pentru a înșela utilizatorii de criptomonede, inclusiv noile programe malware direcționate spre portofel, ca extensie de browser pentru utilizatorii de criptomonede, și inovații în schemele de phishing și inginerie socială. Serviciile Cryptobridge sunt, de asemenea, o țintă. Din ianuarie până în februarie 2022, trei furturi majore care exploatează vulnerabilități în diferite servicii-punte au adus hoților cibernetici peste 400 de milioane de dolari.

#Furturi #carduri #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.