Viteza de acces la internetul mobil din Rusia a scăzut. Află motivul

Vitezele de acces la internetul mobil din Rusia au scăzut în luna februarie în regiunile din afara Moscovei, a anunţat miercuri publicaţia de specialitate Telecom Daily, deoarece plecarea producătorilor străini de echipamente a limitat accesul operatorilor ruşi la hardware, transmite Reuters.

Cu toate acestea, cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, inclusiv MTS şi Megafon, au dezminţit rezultatele studiului, susţinând că au constatat o creştere a vitezelor de acces în luna februarie, atât în capitala Moscova, cât şi mai departe.

Mai mulţi directori de companii de telefonie, dar şi alte surse din industria de telecomunicaţii au declarat la finele anului trecut că plecarea producătorilor de echipamente de telecomunicaţii Nokia şi Ericsson ar putea afecta reţelele de telefonie mobilă din Rusia pe termen lung, astfel încât comunicaţiile pentru ruşi ar putea să se deterioreze.

Publicaţia de specialitate Telecom Daily, citând datele strânse în urma a zeci de mii de măsurători realizate de utilizatorii „Megabitus”, un instrument de urmărire a vitezei internetului, susţine că în luna februarie, în Moscova, viteza medie a conexiunii de internet mobil a crescut cu 32% în ritm anual, însă în alte regiuni ale Rusiei a scăzut cu 7%.

Telecom Daily, care publică ştiri şi analize cu privire la sectorul telecom de 20 de ani, a dat vina pentru acest declin pe lipsa de echipamente şi pe tendinţa operatorilor de telefonie mobilă de a instala noi staţii de bază în marile oraşe, unde este şi cea mai mare cerere pentru serviciile lor. De asemenea, Telecom Daily susţine că diminuarea traficului de internet mobil în Moscova a contribuit şi ea la creşterea vitezelor de acces.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Operatorul MTS a anunţat că a sesizat o creştere a traficului şi a vitezelor de acces la internet mobil în regiunile ruseşti, nu o scădere.

Rivalul Megafon spune că viteza medie de acces la internet mobil în reţeaua sa din alte regiuni decât Moscova a fost cu 14% mai mare în luna februarie a acestui an comparativ cu luna februarie a anului trecut, în timp ce în Moscova a fost cu 18,5% mai mare.

Alţi mari operatori din Rusia, precum Tele2 şi Beeline, precum şi Ministerul rus al Comunicaţiilor nu au dorit să comenteze.

#viteza #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.