Viteza de acces la internetul mobil din Rusia a scăzut. Află motivul

Vitezele de acces la internetul mobil din Rusia au scăzut în luna februarie în regiunile din afara Moscovei, a anunţat miercuri publicaţia de specialitate Telecom Daily, deoarece plecarea producătorilor străini de echipamente a limitat accesul operatorilor ruşi la hardware, transmite Reuters.

Cu toate acestea, cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, inclusiv MTS şi Megafon, au dezminţit rezultatele studiului, susţinând că au constatat o creştere a vitezelor de acces în luna februarie, atât în capitala Moscova, cât şi mai departe.

Mai mulţi directori de companii de telefonie, dar şi alte surse din industria de telecomunicaţii au declarat la finele anului trecut că plecarea producătorilor de echipamente de telecomunicaţii Nokia şi Ericsson ar putea afecta reţelele de telefonie mobilă din Rusia pe termen lung, astfel încât comunicaţiile pentru ruşi ar putea să se deterioreze.

Publicaţia de specialitate Telecom Daily, citând datele strânse în urma a zeci de mii de măsurători realizate de utilizatorii „Megabitus”, un instrument de urmărire a vitezei internetului, susţine că în luna februarie, în Moscova, viteza medie a conexiunii de internet mobil a crescut cu 32% în ritm anual, însă în alte regiuni ale Rusiei a scăzut cu 7%.

Telecom Daily, care publică ştiri şi analize cu privire la sectorul telecom de 20 de ani, a dat vina pentru acest declin pe lipsa de echipamente şi pe tendinţa operatorilor de telefonie mobilă de a instala noi staţii de bază în marile oraşe, unde este şi cea mai mare cerere pentru serviciile lor. De asemenea, Telecom Daily susţine că diminuarea traficului de internet mobil în Moscova a contribuit şi ea la creşterea vitezelor de acces.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Operatorul MTS a anunţat că a sesizat o creştere a traficului şi a vitezelor de acces la internet mobil în regiunile ruseşti, nu o scădere.

Rivalul Megafon spune că viteza medie de acces la internet mobil în reţeaua sa din alte regiuni decât Moscova a fost cu 14% mai mare în luna februarie a acestui an comparativ cu luna februarie a anului trecut, în timp ce în Moscova a fost cu 18,5% mai mare.

Alţi mari operatori din Rusia, precum Tele2 şi Beeline, precum şi Ministerul rus al Comunicaţiilor nu au dorit să comenteze.

#viteza #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.