Viteza de acces la internetul mobil din Rusia a scăzut. Află motivul

Vitezele de acces la internetul mobil din Rusia au scăzut în luna februarie în regiunile din afara Moscovei, a anunţat miercuri publicaţia de specialitate Telecom Daily, deoarece plecarea producătorilor străini de echipamente a limitat accesul operatorilor ruşi la hardware, transmite Reuters.

Cu toate acestea, cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, inclusiv MTS şi Megafon, au dezminţit rezultatele studiului, susţinând că au constatat o creştere a vitezelor de acces în luna februarie, atât în capitala Moscova, cât şi mai departe.

Mai mulţi directori de companii de telefonie, dar şi alte surse din industria de telecomunicaţii au declarat la finele anului trecut că plecarea producătorilor de echipamente de telecomunicaţii Nokia şi Ericsson ar putea afecta reţelele de telefonie mobilă din Rusia pe termen lung, astfel încât comunicaţiile pentru ruşi ar putea să se deterioreze.

Publicaţia de specialitate Telecom Daily, citând datele strânse în urma a zeci de mii de măsurători realizate de utilizatorii „Megabitus”, un instrument de urmărire a vitezei internetului, susţine că în luna februarie, în Moscova, viteza medie a conexiunii de internet mobil a crescut cu 32% în ritm anual, însă în alte regiuni ale Rusiei a scăzut cu 7%.

Telecom Daily, care publică ştiri şi analize cu privire la sectorul telecom de 20 de ani, a dat vina pentru acest declin pe lipsa de echipamente şi pe tendinţa operatorilor de telefonie mobilă de a instala noi staţii de bază în marile oraşe, unde este şi cea mai mare cerere pentru serviciile lor. De asemenea, Telecom Daily susţine că diminuarea traficului de internet mobil în Moscova a contribuit şi ea la creşterea vitezelor de acces.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Operatorul MTS a anunţat că a sesizat o creştere a traficului şi a vitezelor de acces la internet mobil în regiunile ruseşti, nu o scădere.

Rivalul Megafon spune că viteza medie de acces la internet mobil în reţeaua sa din alte regiuni decât Moscova a fost cu 14% mai mare în luna februarie a acestui an comparativ cu luna februarie a anului trecut, în timp ce în Moscova a fost cu 18,5% mai mare.

Alţi mari operatori din Rusia, precum Tele2 şi Beeline, precum şi Ministerul rus al Comunicaţiilor nu au dorit să comenteze.

#viteza #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.