Viteza de acces la internetul mobil din Rusia a scăzut. Află motivul

Vitezele de acces la internetul mobil din Rusia au scăzut în luna februarie în regiunile din afara Moscovei, a anunţat miercuri publicaţia de specialitate Telecom Daily, deoarece plecarea producătorilor străini de echipamente a limitat accesul operatorilor ruşi la hardware, transmite Reuters.

Cu toate acestea, cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, inclusiv MTS şi Megafon, au dezminţit rezultatele studiului, susţinând că au constatat o creştere a vitezelor de acces în luna februarie, atât în capitala Moscova, cât şi mai departe.

Mai mulţi directori de companii de telefonie, dar şi alte surse din industria de telecomunicaţii au declarat la finele anului trecut că plecarea producătorilor de echipamente de telecomunicaţii Nokia şi Ericsson ar putea afecta reţelele de telefonie mobilă din Rusia pe termen lung, astfel încât comunicaţiile pentru ruşi ar putea să se deterioreze.

Publicaţia de specialitate Telecom Daily, citând datele strânse în urma a zeci de mii de măsurători realizate de utilizatorii „Megabitus”, un instrument de urmărire a vitezei internetului, susţine că în luna februarie, în Moscova, viteza medie a conexiunii de internet mobil a crescut cu 32% în ritm anual, însă în alte regiuni ale Rusiei a scăzut cu 7%.

Telecom Daily, care publică ştiri şi analize cu privire la sectorul telecom de 20 de ani, a dat vina pentru acest declin pe lipsa de echipamente şi pe tendinţa operatorilor de telefonie mobilă de a instala noi staţii de bază în marile oraşe, unde este şi cea mai mare cerere pentru serviciile lor. De asemenea, Telecom Daily susţine că diminuarea traficului de internet mobil în Moscova a contribuit şi ea la creşterea vitezelor de acces.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Operatorul MTS a anunţat că a sesizat o creştere a traficului şi a vitezelor de acces la internet mobil în regiunile ruseşti, nu o scădere.

Rivalul Megafon spune că viteza medie de acces la internet mobil în reţeaua sa din alte regiuni decât Moscova a fost cu 14% mai mare în luna februarie a acestui an comparativ cu luna februarie a anului trecut, în timp ce în Moscova a fost cu 18,5% mai mare.

Alţi mari operatori din Rusia, precum Tele2 şi Beeline, precum şi Ministerul rus al Comunicaţiilor nu au dorit să comenteze.

#viteza #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani