Viteza de acces la internetul mobil din Rusia a scăzut. Află motivul

Vitezele de acces la internetul mobil din Rusia au scăzut în luna februarie în regiunile din afara Moscovei, a anunţat miercuri publicaţia de specialitate Telecom Daily, deoarece plecarea producătorilor străini de echipamente a limitat accesul operatorilor ruşi la hardware, transmite Reuters.

Cu toate acestea, cei mai mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, inclusiv MTS şi Megafon, au dezminţit rezultatele studiului, susţinând că au constatat o creştere a vitezelor de acces în luna februarie, atât în capitala Moscova, cât şi mai departe.

Mai mulţi directori de companii de telefonie, dar şi alte surse din industria de telecomunicaţii au declarat la finele anului trecut că plecarea producătorilor de echipamente de telecomunicaţii Nokia şi Ericsson ar putea afecta reţelele de telefonie mobilă din Rusia pe termen lung, astfel încât comunicaţiile pentru ruşi ar putea să se deterioreze.

Publicaţia de specialitate Telecom Daily, citând datele strânse în urma a zeci de mii de măsurători realizate de utilizatorii „Megabitus”, un instrument de urmărire a vitezei internetului, susţine că în luna februarie, în Moscova, viteza medie a conexiunii de internet mobil a crescut cu 32% în ritm anual, însă în alte regiuni ale Rusiei a scăzut cu 7%.

Telecom Daily, care publică ştiri şi analize cu privire la sectorul telecom de 20 de ani, a dat vina pentru acest declin pe lipsa de echipamente şi pe tendinţa operatorilor de telefonie mobilă de a instala noi staţii de bază în marile oraşe, unde este şi cea mai mare cerere pentru serviciile lor. De asemenea, Telecom Daily susţine că diminuarea traficului de internet mobil în Moscova a contribuit şi ea la creşterea vitezelor de acces.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Operatorul MTS a anunţat că a sesizat o creştere a traficului şi a vitezelor de acces la internet mobil în regiunile ruseşti, nu o scădere.

Rivalul Megafon spune că viteza medie de acces la internet mobil în reţeaua sa din alte regiuni decât Moscova a fost cu 14% mai mare în luna februarie a acestui an comparativ cu luna februarie a anului trecut, în timp ce în Moscova a fost cu 18,5% mai mare.

Alţi mari operatori din Rusia, precum Tele2 şi Beeline, precum şi Ministerul rus al Comunicaţiilor nu au dorit să comenteze.

#viteza #internet #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.