Vladimir Putin ar putea fi înlăturat de la Kremlin. Elita FSB e în alertă: „Cel mai probabil, va fi o lovitură de stat”

Jurnalistul Christo Grozev, investigator în cadrul grupului Bellingcat, crede că membrii FSB de la Moscova nu mai cred că războiul din Ucraina poate fi câștigat.

Elita FSB ia în calcul o lovitură de stat împotriva lui Vladimir Putin

„Cred că elita informată din cadrul forţelor de securitate este cea care înţelege că războiul este pierdut”, spune Grozev la Radio Liberty.

Despre posibilitatea ca liderul rus, Vladimir Putin să utilizeze armele nucleare pentru a câștiga războiul, Grozev crede că acest lucru nu ar fi posibil fără sprijinul ofițerilor KGB. Mai mult, sfidarea ordinelor lui Putin ar duce la o prăbușire rapidă a regimului.

„Iar acest refuz va declanşa, cel mai probabil, o lovitură de stat, pentru că după refuzul de a respecta ordinul regelui, totul se va prăbuşi foarte repede.

Dacă Putin decide să dea un ordin de utilizare a armelor nucleare, el trebuie să fie sigur că toată lumea de-a lungul lanţului va îndeplini acest ordin. Deci, până când nu va fi sigur că toată lumea se va conforma, nu va da acest ordin”, transmite Grozev.

Vladimir Putin nu mai poate rămâne la putere

Grozev afirmă că elita FSB începe să se pregătească pentru o eventuală lovitură de stat care să pună capăt regimului lui Putin și că populația „nu încetează să pună întrebări”, mai ales din pricina deceselor în rândul soldaților ruși trimiși în Ucraina.

„Ei ştiu că această situaţie va scăpa în cele din urmă de sub control”, a afirmat Grozev. „Acestea sunt acele părţi ale forţelor de securitate care cunosc pericolele pentru regim şi ei înşişi se pregătesc pentru un viitor fără Putin.

Unii dintre ei caută o oportunitate de a-şi scoate familiile din Rusia, toţi caută modalităţi de a transfera banii acumulaţi (bani câştigaţi din corupţie în multe cazuri) în dolari şi euro. „Se desfăşoară o trădare pentru că ei nu urmează ordinele ideologice ale Kremlinului, ci se pregătesc pentru o realitate alternativă”, a mai adăugat Grozev.

„Moartea lui Putin” ar putea fi provocată de un „semnal de insubordonare”, al celor din cercul său apropiat, în vreme ce mobilizarea totală a populației, ca ultimă măsură în dorința de a câștiga războiul, ar duce la o „explozie socială” în întreaga Federație Rusă, conchide analistul Christo Grozev, conform Mediafax.

#FSB #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul chinez Li Qiang a anunțat demararea construcției celui mai ambițios proiect hidroelectric din lume, situat pe marginea estică a Platoului Tibetan, în zona inferioară a râului Yarlung Zangbo. Proiectul, estimat la peste 170 de miliarde de dolari, va include cinci centrale în cascadă, cu o capacitate totală de producție de 300 de miliarde de kilowați-oră anual — echivalentul consumului de energie al Regatului Unit într-un an, notează Reuters.

Barajul este considerat cel mai amplu proiect al Chinei de la celebrul baraj de la Trei Defilee și va fi realizat într-un sector unde râul cade 2.000 de metri pe o distanță de doar 50 km, oferind un potențial hidroelectric enorm. Proiectul va fi operat de nou-înființata companie de stat China Yajiang Group, iar punerea în funcțiune este estimată pentru anii 2030.

Anunțul a fost întâmpinat cu entuziasm de piețele chineze: indicele CSI Construction & Engineering a crescut cu 4%, iar acțiunile mai multor companii din sectorul construcțiilor și materialelor au atins limitele zilnice de creștere, în special Power Construction Corporation of China, Arcplus Group, Hunan Wuxin Tunnel Equipment, precum și producători de ciment și explozibili industriali din Tibet.

Autoritățile de la Beijing susțin că barajul va contribui la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din alte regiuni ale Chinei, fără a afecta semnificativ mediul sau debitul râului în aval. Totuși, proiectul a atras critici internaționale și îngrijorări din partea Indiei și Bangladeshului, care se tem de impactul asupra milioanelor de oameni care depind de cursul Brahmaputrei, în care se transformă Yarlung Zangbo odată ce părăsește Tibetul.

ONG-urile de mediu avertizează că barajul va afecta ireversibil ecosistemele fragile ale Platoului Tibetan, una dintre cele mai bogate regiuni în biodiversitate. În plus, amplasarea într-o zonă cu activitate seismică intensă stârnește neliniști legate de siguranța construcției.

Pema Khandu, ministrul-șef al statului indian Arunachal Pradesh, a declarat că barajul, aflat la doar 50 km de graniță, ar putea reduce cu până la 80% debitul râului în regiune și ar putea provoca inundații în statele Arunachal și Assam.

Premierul chinez a numit construcția „un proiect al secolului” și a subliniat necesitatea unei „conservări ecologice stricte” pentru a preveni daunele de mediu. Investitorii au interpretat lansarea barajului ca parte a unui nou pachet de stimulente economice, menite să contracareze încetinirea creșterii economice.

Deși China nu a oferit estimări privind numărul de locuri de muncă ce vor fi create, presa de stat a menționat că barajul Trei Defilee a generat aproape un milion de locuri de muncă — în timp ce a forțat strămutarea unui număr similar de persoane. Autoritățile nu au precizat încă dacă proiectul de pe Yarlung Zangbo va duce la relocări masive.