Un prinț îi dă lui Putin cea mai importantă armă contra Occidentului: Întoarce spatele lui Biden

Piețele internaționale de energie sunt bulversate din cauza războiului Rusiei din Ucraina și în urma sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Acum, prințul moștenitor din Arabia Saudită îi oferă lui Vladimir Putin cea mai importantă armă contra Vestului, în războiul energetic.

Mohammad Bin Salman, aflat în fruntea OPEC+, a influențat ca organizația țărilor exportatoare de petrol să reducă producția cu peste 1 milion de barili pe zi, lucru care avantajează masiv Rusia.

Duminică, 3 aprilie 2023, nouă membri ai OPEC+ au anunțat o reducere voluntară a producției de 1,2 milioane de barili pe zi din mai până la sfârșitul anului. Aceasta înseamnă 1,1% din oferta globală, potrivit The Telegraph.

În timpul campaniei sale prezidențiale, Joe Biden s-a angajat să facă din Arabia Saudită un paria internațional, dar nu a reușit acest lucru. Președintele american a dorit anul trecut ca producția de petrol din cadrul OPEC să crească, pentru a duce la o scădere a prețului pe plan mondial.

În schimb, în octombrie 2022, cartelul OPEC al țărilor producătoare de petrol condus de Arabia Saudită a redus producția cu două milioane de barili pe zi pentru a crește prețurile. Acum – fără să țină seama de părerea președintelui SUA, care a amenințat cu „consecințe” nespecificate – reduce din nou producția.

Mișcarea de duminică a dus imediat la creșterea prețurilor petrolului – iar acestea vor continua să crească. Țițeiul Brent a sărit de la 79,77 dolari pe baril duminică la 85,02 dolari luni. Goldman Sachs și-a majorat prognozele pentru țițeiul Brent pentru decembrie 2023, de la 90 de dolari la 95 de dolari. Până în decembrie 2024, prețurile vor urca la 100 de dolari.

Aceste prețuri vor fi noua normalitate, spune Bjarne Schieldrop, analist șef de mărfuri la SEB Financial Services. Și inevitabil se va traduce în durere pentru milioane de consumatori prin prețuri mai mari la pompă și costuri mai mari în magazine.

Lovitura adusă Occidentului este triplă. Prețurile ridicate ale petrolului vor menține inflația sus. Mișcarea semnalează că Arabia Saudită întoarce spatele Occidentului și se întoarce spre China. Creșterea prețului petrolului va submina, de asemenea, sancțiunile împotriva Rusiei, unde profiturile petrolului sunt pe cale să crească.

Fiecare creștere de 1 dolar a prețului țițeiului crește veniturile din exporturile rusești cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari pe an, spune Benjamin Hilgenstock, autorul unui raport privind sancțiunile rusești pentru Centrul de Cercetare a Politicii Economice, un think tank.

Prin urmare, o creștere de 10 dolari a prețului petrolului va crește veniturile din exporturile de petrol rusești cu aproximativ 27 de miliarde de dolari până la 145 de miliarde de dolari în acest an.

Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au venit cu întârziere. UE a introdus un embargo asupra țițeiului abia în decembrie 2022 și asupra produselor petroliere în februarie 2023. În cea mai mare parte a anului trecut, Rusia a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului, iar excedentul de cont curent a atins un nivel record.

Mișcarea este firească pentru Arabia Saudită, deoarece cea mai mare parte a cererii viitoare de petrol va veni din Asia. Exporturile de petrol rusesc către China, India și Turcia au crescut de la începutul războiului. Exporturile totale în decembrie 2022 au fost mai mari decât în decembrie 2021, potrivit CEPR.

Mișcarea este un joc de forță major din partea Arabia Saudită, care a anunțat reduceri imediat după ce America a declarat că nu va stimula cererea globală prin completarea stocurilor strategice în acest an.
America și Arabia Saudită au avut istoric legături puternice. Arabia Saudită este cel mai mare client de vânzări militare străine al Americii. Relațiile dintre cele două țări sub președintele Joe Biden, care a făcut campanie cu o poziție anti-Arabia Saudită, s-au deteriorat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prinț #petrol #Biden #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.