Un prinț îi dă lui Putin cea mai importantă armă contra Occidentului: Întoarce spatele lui Biden

Piețele internaționale de energie sunt bulversate din cauza războiului Rusiei din Ucraina și în urma sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Acum, prințul moștenitor din Arabia Saudită îi oferă lui Vladimir Putin cea mai importantă armă contra Vestului, în războiul energetic.

Mohammad Bin Salman, aflat în fruntea OPEC+, a influențat ca organizația țărilor exportatoare de petrol să reducă producția cu peste 1 milion de barili pe zi, lucru care avantajează masiv Rusia.

Duminică, 3 aprilie 2023, nouă membri ai OPEC+ au anunțat o reducere voluntară a producției de 1,2 milioane de barili pe zi din mai până la sfârșitul anului. Aceasta înseamnă 1,1% din oferta globală, potrivit The Telegraph.

În timpul campaniei sale prezidențiale, Joe Biden s-a angajat să facă din Arabia Saudită un paria internațional, dar nu a reușit acest lucru. Președintele american a dorit anul trecut ca producția de petrol din cadrul OPEC să crească, pentru a duce la o scădere a prețului pe plan mondial.

În schimb, în octombrie 2022, cartelul OPEC al țărilor producătoare de petrol condus de Arabia Saudită a redus producția cu două milioane de barili pe zi pentru a crește prețurile. Acum – fără să țină seama de părerea președintelui SUA, care a amenințat cu „consecințe” nespecificate – reduce din nou producția.

Mișcarea de duminică a dus imediat la creșterea prețurilor petrolului – iar acestea vor continua să crească. Țițeiul Brent a sărit de la 79,77 dolari pe baril duminică la 85,02 dolari luni. Goldman Sachs și-a majorat prognozele pentru țițeiul Brent pentru decembrie 2023, de la 90 de dolari la 95 de dolari. Până în decembrie 2024, prețurile vor urca la 100 de dolari.

Aceste prețuri vor fi noua normalitate, spune Bjarne Schieldrop, analist șef de mărfuri la SEB Financial Services. Și inevitabil se va traduce în durere pentru milioane de consumatori prin prețuri mai mari la pompă și costuri mai mari în magazine.

Lovitura adusă Occidentului este triplă. Prețurile ridicate ale petrolului vor menține inflația sus. Mișcarea semnalează că Arabia Saudită întoarce spatele Occidentului și se întoarce spre China. Creșterea prețului petrolului va submina, de asemenea, sancțiunile împotriva Rusiei, unde profiturile petrolului sunt pe cale să crească.

Fiecare creștere de 1 dolar a prețului țițeiului crește veniturile din exporturile rusești cu aproximativ 2,7 miliarde de dolari pe an, spune Benjamin Hilgenstock, autorul unui raport privind sancțiunile rusești pentru Centrul de Cercetare a Politicii Economice, un think tank.

Prin urmare, o creștere de 10 dolari a prețului petrolului va crește veniturile din exporturile de petrol rusești cu aproximativ 27 de miliarde de dolari până la 145 de miliarde de dolari în acest an.

Sancțiunile occidentale asupra petrolului rusesc au venit cu întârziere. UE a introdus un embargo asupra țițeiului abia în decembrie 2022 și asupra produselor petroliere în februarie 2023. În cea mai mare parte a anului trecut, Rusia a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului, iar excedentul de cont curent a atins un nivel record.

Mișcarea este firească pentru Arabia Saudită, deoarece cea mai mare parte a cererii viitoare de petrol va veni din Asia. Exporturile de petrol rusesc către China, India și Turcia au crescut de la începutul războiului. Exporturile totale în decembrie 2022 au fost mai mari decât în decembrie 2021, potrivit CEPR.

Mișcarea este un joc de forță major din partea Arabia Saudită, care a anunțat reduceri imediat după ce America a declarat că nu va stimula cererea globală prin completarea stocurilor strategice în acest an.
America și Arabia Saudită au avut istoric legături puternice. Arabia Saudită este cel mai mare client de vânzări militare străine al Americii. Relațiile dintre cele două țări sub președintele Joe Biden, care a făcut campanie cu o poziție anti-Arabia Saudită, s-au deteriorat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prinț #petrol #Biden #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.