Voluntarii, „sponsorii” campaniei electorale! Muncă gratuită de zeci de milioane de lei

07 Oct. 2025, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2025, 12:09 // Actual //  Ursu Victor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat raportul generalizat privind veniturile campaniei electorale a concurenților pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025. Documentul arată că partidele, blocurile și candidați independenți au mobilizat peste 100 de milioane de lei, însă nu doar banii au contat: zeci de mii de ore de muncă voluntară, evaluate la milioane de lei, au devenit arma invizibilă a partidelor mari, în timp ce independenții au încercat să compenseze cu sprijin modest, dar esențial, din partea susținătorilor.

Lider la capitolul finanțare a fost Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, care a raportat venituri totale de 30,88 milioane lei, dintre care 20,48 milioane lei activitate de voluntariat.

Pe locul doi se află Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cu venituri totale de 25,16 milioane lei, sprijinite de donații din partea persoanelor fizice (peste 5,7 milioane lei), fonduri proprii (4,2 milioane lei) și voluntariat în valoare de 7 milioane de lei.

Urmează Blocul Electoral „ALTERNATIVA”, cu 13,66 milioane lei, dintre care 5,19 milioane lei reprezintă activitate de voluntariat. Partidul Politic „Partidul Nostru” a mobilizat 10,46 milioane lei, cu o contribuție uriașă a voluntarilor evaluată la 4,98 milioane lei.

Mișcarea Respect Moldova a raportat venituri de 5,87 milioane lei, din care 3,35 milioane lei provin din activități de voluntariat. Alianța „MOLDOVENII” a adunat 4,58 milioane lei, unde voluntariatul este estimat la 950,7 mii lei.

La rândul său, Partidul Social Democrat European a mobilizat 1,08 milioane lei, incluzând 97,5 mii lei din implicarea voluntarilor.

În ceea ce privește candidații independenți, Andrei Năstase – 951,6 mii lei, cu 60 mii lei evaluate ca activitate de voluntariat, Olesea Stamate – 555,3 mii lei, fără voluntariat raportat, Victoria Sanduța – 139,4 mii lei, cu 16 mii lei din voluntariat și Tatiana Crețu – 38,7 mii lei, fără voluntariat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.